Dictionar

-AL

Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -al)

1. „calitate”.


-ALGEZIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. algos, esis „durere”)

1. „durere, sensiblitate dureroasă”.


-ALGIE

Parte de vorbire: sufix
Origine: (grec. algos „durere”)

1. „durere, suferință”.


Aldol

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldol)

1. aldehidă-alcool, obţinut prin polimerizarea unei aldehide.


Amiantin, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiantin)

1. făcut din amiantă.

2. verzui-alb ca amianta.


Axă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. axe, germ. Achse)

1. dreaptă care se consideră a fi orientată într-un anumit sens.

2. (tehn.) linie dreaptă care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic.

3. ~ de rotaţie = dreaptă imaginară în jurul căreia se execută mişcarea de rotaţie a unui corp; ~ optică = linie care trece prin centrul corneei şi prin centrul optic al ochiului; ~ de simetrie = linie a unui corp sau a unei suprafeţe faţă de care acestea prezintă anumite proprietăţi de simetrie.

4. (astr.) ~ a lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii Pământului până la intersecţia cu sfera cerească.

5. grup constituit în timpul celui de-al doilea război mondial de Germania, Italia şi aliaţii lor.


Bazileu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. basileus)

1. (în Grecia homerică) titlu purtat de conducătorii tribali.

2. (în Atena) titlu al celui de-al doilea arhonte.

3. titlu purtat de împăraţii bizantini şi de regii persani până la cucerirea arabă.


Bolgie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. bolgia)

1. vale adâncă, compartiment al celui de-al optulea cerc al infernului lui Dante.

2. (fig.) loc urât, infern.


Colaboraţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. collaborationnisme)

1. atitudine sau politică de cooperare activă cu un ocupant inamic (mai ales cu naziștii în cel de-al doilea război mondial); colaborare cu dușmanul; trădare de patrie.