balistă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. balista, fr. baliste)

1. (în antichitate) mașină de război pentru aruncarea de bolovani, sulițe, proiectile etc. asupra dușmanului; catapultă.
2. balestră.

colaboraționism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. collaborationnisme)

1. atitudine sau politică de cooperare activă cu un ocupant inamic (mai ales cu naziștii în cel de-al doilea război mondial); colaborare cu dușmanul; trădare de patrie.

colaboraționist, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. collaborationniste)

1. cel care colaborează cu dușmanul aflat pe teritoriul propriei patrii.

coloană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. colonne)

1. stâlp cilindric de piatră, marmură etc. destinat să susțină un antablament.
2. formație cu aspect de stâlp apărută în peșteri prin unirea unei stalactite cu o stalagmită.
3. ~ vertebrală = șira spinării.
4. parte dintr-un catarg care iese deasupra punții.
5. masă a unui fluid care ia formă cilindrică atunci când este închisă într-un tub sau când țâșnește cu putere dintr-o conductă.
6. secțiune verticală a unei pagini tipărite sau manuscrise.
7. rubrică (într-un formular, într-un registru etc.).
8. șir vertical de cifre.
9. denumire a mai multor aparate în chimie și în industria chimică, dintr-o manta verticală, cilindrică, de metal etc., conținând materiale absorbante, filtrante etc.
10. convoi de oameni, animale, vehicule, nave, care merge rânduit în șiruri paralele în adâncime.
11. ~a a cincea = grup de trădători în slujba dușmanului, care organizează diversiuni, acte de sabotaj etc. pentru a dezorganiza spatele frontului.
12. (cinem.) ~ sonoră = ansamblu de sunete care însoțește imaginile unui film.

retiradă

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. retirade, germ. Retirade)

1. retragere din fața dușmanului.
2. loc amenajat în așa fel încât o ființă umană să se poată elibera de deșeurile corporale, în special prin defecare; closet, latrină.
3. (var.) (înv.) reteradă, (înv.) retirată, (înv. și reg.) rătirată.

retragere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (retrage)

1. acțiunea de a (se) retrage.
2. ~ cu torțe = paradă, manifestație făcută seara cu făclii aprinse; ofițer în ~ = ofițer care, din cauza vârstei sau a invalidității, a ieșit din cadrele active ale armatei; a bate în ~ = a) a se replia, a se retrage (din fața dușmanului); b) (fig.) a ceda.
3. refugiu.
4. (arhit.) denumire dată planurilor întinse față de planul principal al unei fațade.