asociativitate
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. associativité)
Etimologie: (fr. associativité)
1. capacitate de asociere.
2. (mat.) proprietate a unei operații (adunare, înmulțire) de a fi asociativă.
3. proprietate a unui element de a se asocia cu un altul, asemănător sau diferit.