OK
X
amestecare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. amesteca)
1.
acțiunea
de
a
(se)
amesteca;
punere
la
un
loc,
unire
a
două
sau
mai
multe
elemente
diferite.
amestecat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
immixtus
2.
FR
immiscé
3.
EN
intermixed;
mingled
4.
DE
gemischt
5.
RU
примешaнный
6.
HU
összekevert,
keverék,
elegy
amestecat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (amesteca)
1.
schimbare
a
șirului;
amestecare.
amestecat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (amesteca)
1.
compus
din
elemente
diferite;
împestrițat,
pestriț,
eterogen.
2.
care
este
alcătuit
din
mai
multe
elemente.
3.
adunat
laolaltă;
pus
în
legătură
cu
ceva;
angrenat
în
ceva.
4.
(adv.)
(înv.)
incestuos.
5.
(antonim)
neamestecat.
agitator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. agitateur)
1.
dispozitiv
mecanic
servind
la
amestecarea
lichidelor,
la
activarea
transmiterii
de
căldură.
2.
dispozitiv
servind
la
punerea
în
mișcare
a
granulelor
unui
material.
agregat 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. agregat, /3/ fr. agrégat)
1.
ansamblu
de
lucruri
aflate
într-o
conexiune.
2.
grup
de
mașini
care
lucrează
în
același
timp
ca
un
tot
unitar.
3.
material
inert
(pietriș,
nisip
etc.)
care
se
amestecă
cu
cimentul
la
prepararea
betonului,
mortarului
etc.
4.
component
elementar
al
structurii
solului.
5.
~
mineral
=
concreștere
de
minerale
în
diferite
formații
naturale.
anroba
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. enrober)
1.
a
acoperi
cu
un
strat
protector;
a
îngloba.
2.
a
amesteca
un
material
granular
cu
un
liant.
babilonie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (babilon/ic/ + -ie)
1.
încurcare,
amestecare
a
limbilor;
vorbire,
scriere
confuză.
2.
dezordine,
situație
confuză,
haotică.
bitum
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bitume, lat. bitumen)
1.
rocă
lichidă
în
scoarța
pământului
din
hidrocarburile
de
țiței,
folosită
la
bitumaj
și
la
fabricarea
unor
lacuri,
izolanți
etc.
2.
(arte)
culoare
brună
strălucitoare,
obținută
prin
amestecarea
bitumului
(1)
cu
ulei
de
in
și
cu
ceară.
bituma
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. bitumer)
1.
a
amesteca
cu
bitum
un
material
granulat.
2.
a
face
bitumajul
unei
șosele;
a
umple
cu
o
masă
bituminoasă
rosturile
dintre
pavele.