catari

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cathares)

1. pl. adepți ai unei secte maniheiste din evul mediu (în sud-vestul Franței), care respingea sfintele taine ale bisericii și nega purgatoriul și posibilitatea mântuirii.

conjugat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. conjugué)

1. unit, legat împreună.
2. nervi ~ți = nervi care îndeplinesc aceeași funcție; focare ~e = focarele unui sistem optic așezate astfel încât razele de lumină răsfrânte dintr-unul se reunesc în altul și invers; puncte ~e = oricare dintre punctele unui obiect și punctul corespunzător de la imaginea obiectului obținută cu ajutorul unui sistem optic; frunze ~e = frunze cu foliolele împerecheate; numere ~e = numere complexe care au părțile reale egale, iar părțile imaginare egale și de semne contrare.

convenție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. convention, lat. conventio)

1. înțelegere, acord, pact între state, instituții etc.
2. contact.
3. denumire dată unor tratate internaționale.
4. (lit., arte) acceptare tacită a unor procedee, forme sau idei.
5. (pl.) deprindere stabilită prin tradiție.
6. adunare legislativă a Franței între 1792 și 1794.
7. congres al unui partid, al unei grupări politice, reunit în vederea desemnării candidatului la președinție, stabilirii platformei-program etc.

dalmatică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. dalmatica, fr. dalmatique)

1. tunică albă, tivită cu purpură, purtată de împărații romani.
2. mantie de ceremonie a regilor Franței.
3. veșmânt liturgic catolic, cu mâneci largi, despicat în părți, purtat de diaconi și episcopi.
4. îmbrăcăminte cu care sunt înfățișați îngerii, sub formă de rochie lungă.

delfin 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. dauphin)

1. titlul purtat de fiul cel mai mare al regilor Franței, moștenitorul prezumtiv al tronului.

franc 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. franc)

1. unitate monetară a Franței, Elveției, țărilor Africii Centrale, Belgiei etc.
2. monedă divizionară în Maroc, a suta parte dintr-un dirham.