impersonal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impersonnel, lat. impersonalis)

1. care nu se referă la o persoană, nu vizează direct pe cineva; cu caracter obiectiv.
2. (despre verbe, construcții verbale) care exprimă o acțiune neatribuită nici unei persoane.
3. (fig.) lipsit de personalitate.

impersonalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. impersonnalité)

1. caracterul a ceea ce este impersonal.
2. faptul de a fi impersonal, de a nu aparține nimănui.

impersonaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (engl. impersonalize)

1. a da un caracter impersonal.

deism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déisme)

1. orientare filozofico-religioasă care recunoaște existența lui Dumnezeu numai ca o cauză primară, impersonală a lumii, respingând însă ideea întruchipării lui într-o persoană și a intervenției sale în desfășurarea ulterioară a fenomenelor din univers.

impersonalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. impersonnalité)

1. caracterul a ceea ce este impersonal.
2. faptul de a fi impersonal, de a nu aparține nimănui.

impersonaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (engl. impersonalize)

1. a da un caracter impersonal.

locuțiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. locution, lat. locutio)

1. grup de cuvinte cu sens unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire; grup de cuvinte care constituie o unitate gramaticală.
2. ~ adjectivală = care se comportă gramatical ca un adjectiv.
3. ~ adverbială = care se comportă gramatical ca un adverb de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop sau de concesie.
4. ~ arhaică = specifică limbii române vechi.
5. ~ conjuncțională = care se comportă gramatical ca o conjuncție coordonatoare (copulativă, adversativă sau conclusivă) sau subordonatoare (necircumstanțială sau circumstanțială).
6. ~ dialectală = proprie unuia dintre dialectele sau subdialectele limbii române.
7. ~ interjecțională = care se comportă gramatical ca o interjecție.
8. ~ prepozițională = care se comportă gramatical ca o prepoziție cu genitivul sau cu acuzativul.
9. ~ pronominală = care se comportă gramatical ca un pronume nehotărât.
10. ~ substantivală = care se comportă gramatical ca un substantiv.
11. ~ verbală = care se comportă gramatical ca un verb personal sau impersonal.
12. (înv.) mod de a vorbi, de a se exprima.
13. (var.) (înv.) locuție.

mana

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mana)

1. (la melanezieni și polinezieni) forță supranaturală impersonală, care ar sălășlui în lucruri, în plante, în animale și în oameni, exercitând o acțiune cauzală.

parnasianism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. parnassianismo)

1. curent literar apărut în Franța la mijlocul sec. XIX în jurul publicației Parnasul contemporan, care cultiva o poezie picturală, rece și impersonală, cu virtuozități stilistice, imagism rafinat și armonie plastică, împotriva sentimentalismului, retorismului, abuzurilor fanteziei.