OK
X
algebră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. algèbre, lat. algebra)
1.
ramură
a
matematicii
care
studiază
generalizările
operațiilor
aritmetice.
analiză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. analyse, gr. analysis)
1.
metodă
științifică
de
cercetare
a
realității,
bazată
pe
descompunerea
proceselor,
a
obiectelor
studiate
în
părțile
lor
constitutive.
2.
examinare
amănunțită
a
unei
probleme,
opere
literare,
a
unui
text.
3.
în
ultimă
~
=
în
concluzie,
ca
încheiere.
4.
~
matematică
=
ramură
a
matematicii
care
studiază
funcțiile,
limitele,
derivatele
și
aplicațiile
lor.
5.
descompunere
a
unei
substanțe,
pentru
a-i
stabili
compoziția
chimică.
6.
~
corticală
=
funcție
a
cortexului
prin
care
se
desprind
însușirile
generale
și
cele
specifice
ale
obiectelor
și
fenomenelor.
angelologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. angélologie)
1.
parte
a
dogmaticii
care
tratează
despre
îngeri.
aritmetic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. arithmétique, lat. arithmeticus, gr. arithmetikos)
1.
adj.
referitor
la
aritmetică.
2.
adv.
prin
procedee
aritmetice.
3.
s.
f.
ramură
a
matematicii
care
studiază
numerele
și
operațiile
ce
se
pot
face
cu
acestea.
aritmetician, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. arithméticien)
1.
specialist
în
aritmetică,
parte
a
matematicii
care
se
ocupă
cu
studiul
numerelor
întregi
și
raționale.
artă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. art, lat. ars, artis)
1.
formă
a
activității
umane
care
oglindește
realitatea
în
imagini
expresive;
totalitatea
operelor
care
aparțin
acestei
forme.
2.
operă
de
~
=
operă
rezultată
din
activitatea
artistică
creatoare.
3.
~e
liberale
=
denumire
dată
în
învățământul
medieval
gramaticii,
retoricii,
dialecticii
(trivium),
aritmeticii,
geometriei,
astronomiei
și
teoriei
muzicii
(quadrivium).
4.
îndemânare
deosebită,
pricepere,
măiestrie,
abilitate.
5.
~
militară
=
parte
a
științei
militare
care
studiază
teoria
și
practica
pregătirii
și
ducerii
acțiunilor
de
luptă
și
a
războiului.