aritmetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arithmétique, lat. arithmeticus, gr. arithmetikos)

1. adj. referitor la aritmetică.
2. adv. prin procedee aritmetice.
3. s. f. ramură a matematicii care studiază numerele și operațiile ce se pot face cu acestea.

coordonat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. coordonné)

1. adj. pus de acord.
2. propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care se află în raport de coordonare cu alta.
3. s. f. (mat.) fiecare dintre numerele care precizează poziția unui punct față de un sistem de referință dat.
4. (pl.) sistem de cercuri imaginare (meridiane și paralele) prin care se determină poziția unui punct de pe glob.
5. ~e astronomice = sistem de linii care permit determinarea poziției aștrilor pe bolta cerească.
6. (fig.) direcție, reper; situație; cadru.

cronogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chronogramme)

1. inscripție în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data.
2. problemă enigmistică în care literele numerale (numerele latine) dintr-o frază, vers, inscripție etc., citite în ordinea lor firească din text (prin adiție) sau anagramate, formează data la care se referă textul, în legătură cu un eveniment istoric.
3. informație dată de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscripții etc., care au și o semnificație numerală reprezentând cifre romane.
4. grafic reprezentând desfășurarea în timp a unui fenomen; historiogramă.

factor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. facteur, lat. factor, ~oris)

1. condiție, element, împrejurare care poate determina, influența sau explica un proces, un fenomen, o acțiune etc.
2. ~ de producție = componentă a ansamblului de elemente care iau parte la producerea bunurilor materiale.
3. (mat.) fiecare dintre termenii unui produs.
4. ~ prim = fiecare dintre numerele prime prin care se împarte exact un număr dat; ~ comun = număr sau polinom prin care se divide oricare dintre termenii unei sume.
5. mărime pentru un sistem tehnic, un material etc., reprezentând raportul a două mărimi de natură diferită.
6. coeficient.
7. ~ poștal = lucrător la un oficiu poștal care duce și distribuie corespondența și publicațiile periodice destinatarilor; poștaș.

finit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fini, it. finito, lat. finitus)

1. adj. care nu depășește valori oricât de mari; mărginit, limitat.
2. (mat.) număr ~ = fiecare dintre numerele reale.
3. (despre produse) care a suferit toate operațiile de prelucrare; terminat.
4. s. n. categorie filozofică desemnând caracterul limitat al lucrurilor, fenomenelor și proceselor în spațiu și în timp.

loterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. loterie)

1. joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare; loto (2).
2. (fig.) noroc, hazard.