Dictionar

 
 

oficializa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. officialiser)

1. a da, a face aibă un caracter oficial.
 

oficialmente

Parte de vorbire:  adv. (rar)  
Etimologie: (fr. officiellement)

1. în mod oficial; cu titlu oficial, dintr-o sursă oficială.
2. (var. reg.) oficialement, oficialemente, ofițialmente.
 

abroga

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (lat. abrogare, fr. abroger)

1. a scoate din vigoare un act normativ.
2. a anula, a suprima o lege, o dispoziție oficială.
3. a declara lipsit de valabilitate.
 
 

admonestare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. admonesta)

1. acțiunea de a admonesta și rezultatul ei; admonestație, admonițiune.
2. hârtie oficială care conține o mustrare.