OK
X
procent
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Prozent)
1.
parte
raportată
la
o
sută
de
părți
dintr-un
întreg;
procentaj,
sutime.
procent
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
procentum
2.
FR
pourcentage;
pour
cent
3.
EN
percentage
4.
DE
Prozentsatz
5.
RU
процент;
процентнaя
стaвкa
6.
HU
százalék
procentaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. pourcentage)
1.
procent.
2.
calcul
făcut
pentru
stabilirea
procentului;
cifra
obținută.
procentual, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. prozentual, fr. procentuel)
1.
calculat,
exprimat
în
procente.
abatere
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (abate)
1.
acțiunea
de
a
(se)
abate
și
rezultatul
ei.
2.
îndepărtare,
deviație
de
la
direcția
inițială
sau
normală.
3.
(fig.)
îndepărtare
de
la
o
normă,
de
la
o
linie
de
conduită,
de
gândire
etc.
4.
(jur.)
încălcare
a
unei
dispoziții
cu
caracter
administrativ
sau
disciplinar.
5.
(tehn.)
diferența
dintre
valoarea
efectivă
sau
valoarea-limită
admisă
a
unei
mărimi
și
valoarea
ei
nominală.
6.
(tehn.)
diferența
dintre
dimensiunea
reală
și
cea
proiectată
a
unei
piese.
7.
(mar.)
operația
de
întoarcere
intenționată
a
prorei
unei
nave
într-o
anumită
direcție.
8.
(econ.)
~
fiscală
=
parte
procentuală
din
venit,
care
este
scutită
de
impozit.
9.
(econ.)
~
monetară
=
factor
de
natură
inflaționistă
care
se
caracterizează
prin
creșterea
mai
rapidă
a
masei
monetare
în
raport
cu
masa
bunurilor
și
serviciilor,
manifestată
prin
majorări
ale
prețurilor
și
scăderea
puterii
de
cumpărare
a
unei
monezi.
10.
(compus)
~-standard
=
indicator
de
măsurare
a
dispersiei
valorilor
unei
variabile
aleatorii.
11.
(gram.)
excepție.
12.
(înv.;
loc.
subst.)
~
de
la
vorbă
=
digresiune.
13.
(loc.
subst.)
~
de
la
regulă
=
excepție.
14.
culcare
pe
pământ;
doborâre.
15.
(fig.)
deprimare.
antracit
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anthracite)
1.
cărbune
natural
superior,
negru-sticlos,
cu
un
procent
mare
de
carbon.
calcimielie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. calcimyélie)
1.
(med.)
procent
ridicat
de
calciu
în
măduva
osoasă.
concentra
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. concentrer)
1.
refl.
a
(se)
strânge,
a
(se)
aduna,
a
(se)
acumula
într-un
(singur)
loc;
a
(se)
îndrepta
spre
un
(singur)
punct.
2.
refl.
a-și
încorda
atenția,
gândirea
într-o
(singură)
direcție;
a
fi
preocupat
de
ceva.
3.
tr.
a
chema
vremelnic
sub
arme
un
rezervist
pentru
instruire.
4.
a
mări
procentul
unui
component
într-o
soluție,
într-un
amestec.
5.
a
separa
părțile
cu
minereuri
utile
din
minereul
brut.
concentrat 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Konzentrat, fr. concentré)
1.
produs
minier
bogat
în
minerale
utile,
prin
eliminarea
sterilului.
2.
produs
alimentar
de
volum
mic
și
procent
mare
de
substanțe
nutritive.
decarburație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. décarburation)
1.
acțiunea
de
a
decarbura
și
rezultatul
ei;
eliminarea
sau
reducerea
procentului
de
carbon
conținut
într-un
element;
decarburare.