anod

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. anode)

1. electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc.
2. (electroliză) conductor conectat la polul pozitiv al unei surse de curent continuu.
3. ~ de sacrificiu = piesă metalică (zinc, aluminiu sau magneziu) care se oxidează sau se corodează în locul alteia pentru a o proteja (ex. rezervorul unui încălzitor de apă).
4. (antonim) catod.

anodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodique)

1. referitor la anod (electrod pozitiv).
2. care ține de anod, care provine de la anod.
3. (antonim) catodic.

anodin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodin)

1. care este lipsit de importanță; neimportant, neînsemnat.
2. care este nesemnificativ, insignifiant; care nu are valoare.
3. care nu produce rău; fără consecințe; inofensiv.
4. care este tern, plictisitor, fără caracteristici speciale.

anodinie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anodynie)

1. (med.) insensibilitate la durere, lipsă a durerii (păstrând însă celelalte sensibilități: tactilă, termică).

anodont, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodonte)

1. adj. fără dinți.
2. s. f. moluscă bivalvă de apă dulce cu șarniera fără dinți.

anodontie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anodontie)

1. (med.) absență totală a dezvoltării dentare; lipsă a dinților.

anaforeză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anaphorèse)

1. migrație a soluțiilor coloidale spre anod sub acțiunea curentului electric.

anodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodique)

1. referitor la anod (electrod pozitiv).
2. care ține de anod, care provine de la anod.
3. (antonim) catodic.

autoheterodină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autohétérodyne)

1. oscilator realizat prin cuplarea circuitelor de anod și de grilă ale unui etaj cu triodă, în telegrafie.

banatit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banatite)

1. rocă magmatică intruzivă, alcătuită din granodiorit, granit etc.

bluetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bluette)

1. (lit.) mică operă literară sentimentală și anodină.
2. (muz.) piesă muzicală instrumentală de scurtă durată, ușoară și nepretențioasă, marcată de sentimentalism; bagatelă.

catod

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. cathode)

1. electrod negativ al unei surse de curent continuu (electrod din care, în sens convențional, pleacă curentul).
2. electrod negativ al unei pile electrice, al unui aparat de electroliză etc.
3. (antonim) anod.