convergență
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. convergence)
Etimologie: (fr. convergence)
1. faptul de a converge.
2. teoria ~ței = teorie burgheză care preconizează evoluția celor două sisteme social-economice și politice, socialismul și capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluția socială.
3. proprietate a unui fascicul de radiații de a-și micșora secțiunea, concentrându-se într-un singur punct.
4. însușire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente.
5. (mat.) proprietate a unui șir și a unei serii de a fi convergente.
6. (biol.) apariție, în cursul evoluției, a unor caractere structurale sau funcționale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleași condiții de viață.