filmograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. filmographe)

1. aparat cu care se aplică pe filme pelicula fotosensibilă.

fotografia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. photographier)

1. a fixa imaginea unui obiect, a unei ființe etc. pe o hârtie sau pe o placă fotosensibilă, cu ajutorul unui sistem de lentile.

inversiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inversion, lat. inversio)

1. răsturnare, schimbare de sens, inversare.
2. ~ uterină = deplasare spre înapoi și evaginare în zona perimetrică a uterului; ~ sexuală = homosexualitate.
3. (mat.) transformare geometrică ce permite să se deducă dintr-o figură o altă figură, punct cu punct.
4. procedeu stilistic constând în schimbarea topicii normale a cuvintelor într-o frază.
5. (med.) ~ termică = creșterea temperaturii în raport cu înălțimea (invers față de situația obișnuită); ~ de relief = stadiu avansat de evoluție a reliefului când formele inițiale pozitive devin negative și invers.
6. (fot.) operație urmărind obținerea unei imagini pozitive pe însăși emulsia fotosensibilă folosită la fotografiere.

ozalid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ozalid)

1. hârtie fotosensibilă, folosită la reproducerea heliografică a desenelor de pe hârtie de calc.

placă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. plaque)

1. foaie de metal, lemn, sticlă, ebonită etc.
2. ~ aglomerată = placă din așchii de lemn presate cu diferiți lianți; ~ fotografică = placă de sticlă acoperită pe una din fețe cu o emulsie fotosensibilă; ~ de acumulator = fiecare dintre electrozii unui acumulator, pe care se află o pastă de materie activă.
3. disc muzical.
4. a schimba (sau a întoarce) ~a = a schimba subiectul unei discuții sau comportarea față de cineva.
5. ~ turnantă = disc de oțel sau de fontă, prevăzut cu șine, care, rotindu-se pe un pivot, servește la întoarcerea vehiculelor ușoare de cale ferată; (fig.) răspântie, încrucișare de drumuri.
6. ~ de fundație = fundament de beton al unei clădiri; placă de bază.
7. tablă pe care este scris, săpat ceva.
8. proteză dentară.
9. ~ continentală = bucată relativ independentă a scoarței terestre, de forma unei calote sferice, care se mișcă în raport cu altele.

planfilm

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Planfilm, fr. plan-film)

1. suport semirigid transparent, din material sintetic neinflamabil, pe care se află o emulsie fotosensibilă.