convolvulus
Parte de vorbire: s.m.
Etimologie: (fr., lat. convolvulus)
Etimologie: (fr., lat. convolvulus)
1. (bot.) plantă erbacee perenă, cu tulpina târâtoare sau agățătoare, lungă și cu flori albe; volbură, rochița-rândunicii.
2. (bot.) denumirea științifică pentru volbură, din familia convolvulaceelor.