fila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. filer, lat. filare)

1. tr. a transforma un material textil în fire.
2. a răsfira în mână cărțile de joc.
3. (fig.) a urmări (pe cineva) discret, fără a fi observat de acesta.
4. (muz.) a cânta o notă prelungită, făcând să varieze intensitatea.
5. a tăia șuvițe de păr pentru a-l rări.
6. (mar.) a desfășura lent o parâmă, o manevră sau lanțul ancorei.
7. intr. (despre lămpi cu fitil) a arde cu pâlpâiri și scoțând fum.
8. (despre avioane) a zbura orizontal la înălțime mică, pentru aterizare.

catafilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cataphylle)

1. frunză redusă, de forma unor solzi, în tulpinile subpământene sau la exteriorul mugurilor.

cianofilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cyanophylle)

1. clorofilă aproape pură, fără pigmenți de xantofilă.

clorofilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chlorophylle)

1. pigment verde din plante fixat pe cloroplaste, în fotosinteză.

defila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. défiler)

1. (despre coloane, convoaie etc.) a trece în rânduri, în șir.
2. (despre trupe, unități militare) a trece prin fața unui comandant pentru a da onorul cu ocazia unei parade etc.
3. (p. ext.) a se succeda fără întrerupere.

drosofilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. drosophile)

1. insectă dipteră, cu larve care trăiesc pe materii de fermentație; musculiță-de-oțet.

efila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. effiler)

1. tr., refl. a (se) subția, a slăbi, a căpăta siluetă.
2. tr. a rări, a fila părul.
3. a destrăma o țesătură (fir cu fir).

adelfie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adelphie)

1. (bot.) concreștere a două sau mai multe organe (stamine, ramuri).
2. (bot.) reunirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor.

aerofilatelie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérophilatélie)

1. ramură a filateliei care se ocupă cu colecționarea și studierea mărcilor poștale destinate aviației.

aerofilatelist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aérophilatéliste)

1. cel care se ocupă cu aerofilatelia.
2. persoană care colecționează timbre destinate sau tranzitate de poșta aeriană (par avion).

aleurospor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. aleurospore)

1. (biol.) spor vegetativ, pe hifele miceliene.
2. (bot.) spor format pe cale vegetativă, lateral sau terminal, pe filamentul micelian (ciuperci).

anafilactic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anaphylactique)

1. cu caracter de anafilaxie; care se referă la anafilaxie, o reacție alergică severă și rapidă.
2. (med.) șoc ~ = reacție alergică exacerbată, care duce în cele mai multe cazuri la consecințe grave și care poate pune viața în pericol.
3. (med.) stare ~ă = sensibilizare care permite șocul ~.

anatrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anatrope)

1. (bot.; despre ovule) care are micropilul vecin cu placenta, iar filamentul la polul opus.