figurat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. figuré, lat. figuratus)

1. (despre cuvinte, expresii) folosit în alt sens decât cel propriu, obișnuit.
2. (despre stil) bogat în imagini, în figuri poetice; figurativ (1).
3. elemente ~e = celulele din sânge.

figurație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. figuration, lat. figuratio)

1. ansamblul figuranților (dintr-o piesă de teatru, dintr-un film etc.).
2. a face ~ = a avea un rol de figurant.
3. (muz.) grup de note cu o anume constantă ritmică, la acompanierea unei linii melodice.

figurativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. figuratif, lat. figurativus)

1. cu figuri de stil; figurat.
2. (despre unele arte) care folosește reprezentarea plastică a realității.

abandona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.
2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.
3. a părăsi, a renunța definitiv la ceva.
4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.
5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.
6. a neglija, a lăsa în voia...
7. a înceta de a utiliza.
8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.
9. a se încrede, a se preda.
10. a se neglija.
11. a-și pierde curajul.
12. (intr.) a se retrage dintr-o competiție.

ambiversiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. ambiversion)

1. configurația personalității unui ambivert; cuplu de două tendințe spre introversiune și extroversiune.

amfiteatru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)

1. (la greci și la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte și tribune, în timpul jocurilor publice.
2. sală de curs, conferințe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.
3. configurație a unor terenuri dispuse în etaje circulare.

aniconic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (an- + iconic)

1. (despre religii) fără icoane; (prin ext.) care nu recurge la reprezentări figurate.

aniconism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (anicon/ic/ + -ism)

1. lipsa reprezentării figurate a unei divinități.

arhitect, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. architecte, lat. architectus, gr. arkhitekton)

1. specialist în arhitectură; specialist în proiectarea și construirea clădirilor.
2. persoană a cărei sarcină este să proiecteze planul unei clădiri (sau ansamblu urban) și să dirijeze construcția acesteia.
3. (figurat) creator al unei concepții privind relațiile politice interstatale.
4. (figurat) persoană sau entitate care dezvoltă ceva; creator.
5. (prin ext.) constructor.
6. (var. înv.) arhitecton, arhitector.