dicta
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (fr. dicter, lat. dictare)
Etimologie: (fr. dicter, lat. dictare)
1. a pronunța rar, deslușit, o frază, un text etc. pentru a fi scris de cineva.
2. a impune cu forța; a ordona.
3. (fig.) a îndemna la o acțiune.