Dictionar

caporal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caporal, it. caporale)

1. grad militar între fruntaș și sergent.
 

cloral

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chloral)

1. substanță chimică uleioasă, antiseptic, calmant și hipnotic.
 

miceliu monosporal

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT mycelium monosporum
2. FR mycélium d’origine monosperme
3. EN mycelium monosporial; mycelium monosporic; mycelium monosporious
4. DE Einspormyzel
5. RU односпоровый мицелий
6. HU egyspórás micélium, monospórás micélium
 

oral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. oral)

1. care se transmite prin viu grai.
2. (despre examene, probe; și s. n.) care se face verbal.
3. care caracterizează limba vorbită, vorbirea.
4. stil ~ = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai.
5. sunet ~ = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură.
6. cavitate ~ă = gură.
7. (despre medicamente) care se administrează pe cale bucală.
 

oralitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. oralità)

1. ansamblu de particularități specifice limbii vorbite.
2. calitate a stilului unei scrieri de a se baza pe oralitate.
3. (jur.) principiu în temeiul căruia dezbaterea unui litigiu se desfășoară oral.
4. (psihan.) stadiu inițial al dezvoltării libidinale, având ca zonă erogenă cavitatea bucală.
 

pasifloral

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (pasifloră + -al)

1. medicament calmant sub formă de soluție, din pasifloră.
 

abis

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abysse, lat. abyssos)

1. prăpastie, genune.
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
 

abject, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abject, lat. abiectus)

1. care comite fapte reprobabile; ticălos.
2. care inspiră dezgust, repulsie, prin josnicia, degradarea sa morală; demn de cel mai mare dispreț; abominabil.
3. (antonime) respectabil, stimabil.
 

ablastie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablastie)

1. (biol.) nedezvoltare sau dispariție completă a unui organ.
2. (chir.) măsuri de evitare a contaminării plăgii cu celule tumorale.
 

aboral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. aboral; cf. lat. ab „de la” + os „gură”)

1. opus, îndepărtat față de gură.
2. care este plasat pe partea opusă gurii.
3. (antonim) adoral.
 

a cappella

Parte de vorbire:  loc. adv.  
Etimologie: (it. a cappella)

1. (despre lucrări corale) fără acompaniament instrumental.
 

acefal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acéphale, lat. acephalus)

1. care prezintă acefalie.
2. (bot.) fără capitul floral; fără organ capituliform.