patruunghiular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT quadrangulus; tetragonus; quadrangularis; quadrangulatus; tetragonalis
2. FR quadrangulaire
3. EN tetragonous
4. DE viereckig; vierkantig
5. RU четырехуrольный
6. HU négyszögletű

rectangular; dreptunghiular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT rectangularis; rectangulatus; rectangulus; orthogonus
2. FR rectangulaire
3. EN rectangular; right-angled
4. DE rechtwinkelig; rechteckig; geradwinkelig; rechtwinklig
5. RU прямоуrольный
6. HU derékszögű

triunghiular

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT triangularis; triangulatus; triangulus; deltoideus; delteus; trigonalis; trigonius
2. FR triangulaire; deltoïde; trigone
3. EN triangular; deltoid; trigonous
4. DE dreieckig; dreikantig; deltaförmig; dreiseitig; dreiwinkelig
5. RU треуrольный; дельтовидный
6. HU háromszögű, háromszögletű

unghiular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. angulaire)

1. referitor la unghi, cu unul sau mai multe unghiuri; colțuros; angular.
2. piatră ~ă = piatră de colț care asigură soliditatea unei clădiri; (fig.) element esențial, fundamental.

angular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. angulaire, lat. angularis)

1. care formează un unghi, în formă de unghi; unghiular.
2. situat la sau aproape de un unghi.
3. (geom.) care se măsoară printr-un unghi.
4. piatră ~ă = piatră, în general de dimensiuni mari, situată la colțurile unei clădiri și având un rol cheie în susținerea acesteia; (fig.) temelie, element fundamental.

antinodal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după engl. anti-node)

1. (opt.) puncte ~e = puncte în care mărimea unghiulară are valoarea -1.

astroblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astroblaste)

1. celulă glială triunghiulară cu expansiuni citoplasmatice implantate pe pereții vaselor.

balalaică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. balalaika)

1. vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanță triunghiulară, cu trei coarde ciupite.

balon 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ballon)

1. vehicul aerian dintr-un corp sferic umplut cu un gaz mai ușor decât aerul, la care este atașată o nacelă.
2. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a face glume pe seama cuiva.
3. bășică de cauciuc foarte subțire, asemănătoare unei mingi, cu care se joacă copiii.
4. minge (de fotbal, de baschet etc.).
5. (mar.) velă triunghiulară la ambarcațiile de regate.
6. înveliș transparent sau translucid, etanș, care închide corpul luminos al unei lămpi electrice, al unui tub electronic etc.
7. vas de formă sferică pentru anumite reacții chimice (de laborator).

bazilică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. basilica, fr. basilique, lat. basilica)

1. edificiu public roman de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărțit prin șiruri de coloane, care servea ca loc de judecată, bursă comercială sau loc de adunări.
2. biserică din primele secole ale creștinismului, după planul bazilicilor romane.
3. biserică catolică de mari proporții.