asigurător, -oare

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (asigura + -tor)

1. (persoană, instituție) care face asigurări de persoane.

bugetivor, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. budgétivore)

1. (depr.) care trăiește în mod parazitar din bugetul statului.
2. II. (depr.) persoană (sau instituție) care trăiește din bugetul de stat; (înv.) bugetofag.

cabinet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cabinet)

1. încăpere de lucru într-un apartament, într-o instituție.
2. birou (într-o întreprindere sau instituție) unde lucrează cineva.
3. secție, serviciu într-o întreprindere sau instituție destinate unor studii.
4. ~ metodic = a) centru didactic al activității metodice; b) secție de îndrumare și informare în bibliotecile mari și în întreprinderi: ~ tehnic = centru de îndrumare tehnică în cadrul unei întreprinderi, unități școlare etc.
5. gen de muzeu care păstrează piese mici, organizat sub forma unui depozit care poate fi vizitat.
6. (în unele țări) consiliu de miniștri, guvern.
7. mobilă stil, bogat ornată și cu sertare pentru păstrarea de obiecte prețioase.

oficină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. officine, lat. officina)

1. laborator (într-o farmacie, instituție).
2. loc, mediu unde se urzesc intrigi, comploturi.

remania

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. remanier)

1. a modifica (o lucrare, o instalație, o instituție); a schimba compoziția unui guvern.
2. a înlătura defectele unor materiale sau produse care nu corespund prescripțiilor tehnice impuse.

ieșire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. ieși)

1. acțiunea de a ieși și rezultatul ei.
2. anulare, ștergere dintr-o evidență (spre a trece în alta).
3. atac, năvală (din interiorul unei fortificații etc. spre inamic).
4. loc (amenajat) prin care se iese dintr-o încăpere, dintr-o curte etc.
5. parte a unei rețele electrice, a unui element de automatizare a unui sistem de transmisiune etc. pe unde sunt transferate, spre exterior, puterea sau semnalul, pe unde se leagă cu un circuit exterior etc.
6. registru de intrare și ~ = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție).
7. (expr.) ~ la lumină = apariție, publicare a unei scrieri.
8. (fig.) manifestare necontrolată, violentă (prin vorbe) față de cineva sau ceva; critică violentă (și nedreaptă).
9. (fig.) soluție aplicată pentru a scăpa dintr-o situație grea.
10. (inform.) transferul informației din memoria calculatorului spre exterior; output.
11. (electron.) punct al unui sistem sau aparat prin care un semnal este transferat spre exterior; output.