OK
X
ziarist, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după it. diarista)
1.
cel
care
lucrează
în
redacția
unui
ziar,
a
unei
reviste;
gazetar,
jurnalist.
ziaristic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (ziarist + -ic)
1.
adj.
de
ziar;
specific
presei.
2.
s.
f.
profesiunea
de
ziarist;
gazetărie,
jurnalistică.
avanpremieră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. avant-première)
1.
reprezentație
pentru
critici,
ziariști
etc.
înaintea
premierei
unui
spectacol,
a
unui
film.
comentator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. commentateur, lat. commentator)
1.
cel
care
interpretează
o
situație,
un
eveniment,
o
operă
literară,
istorică
etc.
2.
(spec.)
ziarist
care
comentează
știri
de
actualitate.
gazetar, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (gazetă + -ar)
1.
cel
care
lucrează
în
ziaristică;
ziarist.
gazetărie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (gazetar + -ie)
1.
activitatea
de
culegere,
verificare,
comentare
și
publicare
de
fapte
în
mass-media,
pentru
a
le
aduce
în
atenția
publicului;
profesiunea
celui
care
colaborează
la
o
gazetă;
ziaristică.
interviu
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl., fr. interview)
1.
schimb
de
întrebări
și
răspunsuri
între
un
jurnalist
și
o
persoană
(sau
un
grup
de
persoane)
pe
un
subiect.
2.
specie
publicistică
ce
constă
în
chestionarea
directă
de
către
un
ziarist
a
unei
personalități
spre
a
obține
unele
aprecieri,
opinii,
informații
în
diverse
probleme
în
vederea
difuzării
lor
prin
intermediul
presei
sau
radio-televiziunii;
(prin
ext.)
textul
convorbirii.
3.
convorbire
a
unui
sociolog-anchetator
cu
persoana
sau
persoanele
supuse
cercetării
sociologice.
4.
convorbire
între
un
angajator
și
un
candidat
în
vederea
obținerii
unui
loc
de
muncă.
5.
~-document
=
interviu
cu
valoare
de
document.
6.
~-fulger
=
interviu
luat
rapid.
7.
reportaj-~
=
material
publicistic
în
care
sunt
folosite
deopotrivă
procedeele
reportajului
și
ale
interviului.
jurnalism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. journalisme)
1.
activitatea
de
colectare,
verificare,
comentare
și
publicare
în
mass-media
a
unor
fapte,
pentru
a
le
aduce
în
atenția
publicului;
gazetărie,
ziaristică.
2.
profesia
celor
care
exercită
meseria
de
jurnalist;
stare
legată
de
această
profesie.
3.
(înv.)
totalitate
a
jurnalelor
dintr-o
țară,
regiune,
etc.
sau
perioadă.
4.
(rar)
mod
gazetăresc
de
prezentare
a
faptelor
și
evenimentelor.
5.
~
de
investigație
=
gen
jurnalistic
care
necesită
o
muncă
îndelungată
și
complexă
de
verificare
încrucișată
sau
care
se
ocupă
de
fapte
a
căror
colectare
poate
fi
împiedicată
de
terți
interesați
de
nedezvăluirea
lor.
6.
~
participativ
=
activitate
jurnalistică
care
face
apel
la
public
pentru
culegerea
și
elaborarea
de
informații.