aversă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. averse)

1. ploaie abundență, bruscă și de scurtă durată.

semitraversă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (semi- + traversă)

1. (marină) traversă intermediară mică care ajută la susținerea punții; traversină.

subtraversa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (sub- + traversa)

1. a traversa pe dedesubt.

supratraversa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (supra1- + traversa)

1. a traversa (un drum, o gară etc.) pe deasupra.
2. (mar.) a trece lanțul ancorei peste traversa acesteia.

traversa

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. traverser)

1. a trece de pe o parte pe cealaltă a unei străzi, a unui drum, fluviu etc.
2. a străbate, a tăia de-a curmezișul (munți, țări, mări).
3. (fig.) a trăi, a simți, a suporta.
4. (mar.) a prinde ancora cu cârligul de traversieră și a o așeza orizontal.
5. a așeza o vergă travers pe punte.

traversă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. traverse)

1. grindă transversală ca piesă de rezistență în construirea scheletului unui pod, a unei clădiri etc.
2. piesă transversală sub șinele de cale ferată.
3. bază de metal, drug, pârghie.
4. (mar.) parâmă fixată transversal față de direcția navei.
5. (mil.) mică ridicătură de pământ amplasată pe șanturile de tragere.
6. fâșie de pânză care se pune deasupra covorului pentru a-l proteja.

climateric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. climatérique)

1. referitor la climă; care aparține climei; climatic.
2. (despre stațiuni) cu climă potrivită pentru tratarea anumitor boli.
3. (antic.) an ~ = an al vieții umane, multiplu de 7 sau 9, considerat greu de traversat sau critic.
4. (antic.) marele ~ = al 63-lea an, considerat anul cel mai critic din viață.

colmataj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. colmatage)

1. acțiunea de a colmata și rezultatul ei; faptul de a obtura, de a a astupa ceva; colmatare.
2. fenomenul prin care un sistem poros sau de filtrare se blochează, se înfundă etc. împiedicând trecerea fluidului care l-ar putea traversa.
3. fenomen constând în ridicarea treptată a fundului unui bazin, a unei porțiuni dintr-o albie etc. prin intermediul unor terenuri purtate și depuse de ape.
4. obturare totală sau parțială, cu depuneri sau diverse materiale, a unui orificiu.
5. (antonime) decolmatare, decolmataj, decolmatat.

crampon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crampon)

1. piron cu care se fixează de traversă șina de cale ferată.
2. mică bucată de talpă sau de cauciuc care se aplică pe talpa bocancilor de sport pentru a împiedica alunecarea.
3. rădăcina adventivă a unei plante agățătoare, prin care aceasta se prinde de copaci, de ziduri etc.
4. pedicel de fixare situat pe fața interioară a talului lichenilor.
5. (fig.) persoană insistentă și inoportună.

gren

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. grain [de vent])

1. (met.) furtună locală, bruscă și de scurtă durată, însoțită de ploaie, grindină sau ninsoare; aversă însoțită de vânt.

hercinic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. herzynisch)

1. orogeneză ~ă = cutare a scoarței terestre care a avut loc în carbonifer, dând naștere la o serie de munți, din Apalași până în Asia Centrală și traversând Europa.

monofazat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. monophasé)

1. cu o singură fază; monofazic (ex. curent monofazat).
2. care este traversat de un curent monofazat (ex. transformator monofazat).