model

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. modèle, it. modello)

1. sistem ideal sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietățile și transformările unui alt sistem mai complex.
2. sistem de relații matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului modelat.
3. obiect destinat să fie reprodus prin imitație; tipar.
4. reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale.
5. tipul unui obiect confecționat.
6. schemă teoretică elaborată în diferite științe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri.
7. persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat.
8. persoană care pozează pictorilor, sculptorilor.

aeromodel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéromodèle)

1. model de avion sau de planor redus, care poate zbura (plana) fără pilot.

automodel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. auto-modèle)

1. autovehicul în miniatură, cu un sistem de propulsie și de comandă.

ecomodel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (eco-/logic/ + model)

1. model ecologic tip.

elev-model

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (elev + model)

1. elev strălucitor, care are note bune și al cărui comportament este exemplar.
2. (prin ext.) persoană sau entitate care respectă regulile, care urmează recomandările.

fotomodel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. photo-modèle)

1. persoană care pozează ca model fotografic.
2. persoană care pozează pentru realizarea de fotografii care urmează să fie publicate în ziare, reviste de modă, panouri publicitare etc.

micromodel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (micro1- + model)

1. model (2) de dimensiuni reduse.

academism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. académisme)

1. imitație servilă, fără originalitate, a modelelor antice sau ale Renașterii.
2. manieră în artă care cultivă un ideal de frumusețe rece și convențional.
3. fel de a se comporta academic.

acomodație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. accommodation)

1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.
2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.
3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.
4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.
5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.
6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.
7. (var.) acomodațiune.
8. (antonime) inadaptare, neadaptare.

aeromodel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéromodèle)

1. model de avion sau de planor redus, care poate zbura (plana) fără pilot.

aeromodelism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéromodélisme)

1. tehnica construirii de aeromodele.
2. activitate sportivă pentru construcția și lansarea aeromodelelor.

aeromodelist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (aeromodel + -ist, cf. fr. aéromodéliste)

1. persoană profesionistă sau amatoare care practică aeromodelismul.

algoritmiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. algorithmiser)

1. a modela orice proces.
2. a descrie sub formă de algoritm.