generic

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT genericus
2. FR générique
3. EN generic
4. DE generisch
5. RU родовый
6. HU nemzetségi

bigeneric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT bigenericus; bigeneris
2. FR bigénérique
3. EN bigeneric
4. DE bigenerisch
5. RU двуродовой
6. HU bigenerikus, két különböző nemzetségből származó (hibrid)

congeneric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT congener; congenericus; congenerus
2. FR congénérique
3. EN congeneric
4. DE kongenerisch; verwandt
5. RU однородный
6. HU azonos nemzetségű, rokoni

generic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. générique)

1. care aparține unui gen, unei categorii.
2. care cuprinde cazurile asemănătoare.
3. s.n. parte a unui film sau a unei emisiuni de televiziune care prezintă numele actorilor și ale realizatorilor.

intergeneric

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT intergenericus
2. FR intergénérique
3. EN intergeneric
4. DE intergenerisch
5. RU межродовой
6. HU intergenerikus

pregeneric

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prégénérique)

1. cadru de film care precedă genericul.

aditiv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. additif, lat. additivus „care se adaugă la”)

1. I. care este adăugat, care se adaugă, care se adiționează, care completează.
2. (mat.) referitor la operația de adunare; care provine dintr-o adunare.
3. (fizică) (despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.
4. II. lucru adăugat, completare, supliment.
5. (industrie) constituent secundar, substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți.
6. (industria alimentară) produs destinat să modifice gustul sau parfumul, să prelungească conservarea.
7. (petrochimie) denumire generică pentru diferitele produse care sunt încorporate în benzină pentru a o face mai puțin detonantă; în uleiuri pentru a le îmbunătăți calitățile de lubrifiere, rezistența la oxidare, punctul de îngheț sau indicele de vâscozitate; în bitumuri pentru emulsionare.

afect

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Affekt, lat. affectus)

1. reacție emoțională intensă și de scurtă durată.
2. denumire generică pentru stările sau reacțiile afective.
3. (med.) leziune.

afinitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. affinité, lat. affinitas)

1. potrivire, asemănare, apropiere.
2. proprietate a substanțelor de a se combina între ele.
3. (bot.) înrudire, apropiere generică.
4. (jur.) înrudire prin alianță.

afix

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affixe, lat. affixus)

1. nume generic pentru prefixe, sufixe și infixe, care se adaugă rădăcinii cuvintelor pentru a le modifica sensul, funcția, rolul; orice instrument gramatical având un asemenea rol.
2. (mat.) punct, număr complex într-un sistem de coordonate rectangulare.

agrume

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. agrumes)

1. termen generic care denumește fructele citrice; hesperide.
2. denumire colectivă pentru portocale, lămâi, mandarine, grepfruturi etc.

alergoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Allergose)

1. denumire generică pentru bolile alergice.