Dictionar

auto-expres

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto + expres)

1. restaurant anexat unei stații service sau de benzină.
 

expres 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. express)

1. restaurant, bar etc. cu serviciul rapid.
2. aparat pentru preparat cafea-filtru.
 

expres 2, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr., engl. express)

1. tren ~ (și s. n.) = tren cu viteză mare pe parcurs și cu opriri numai în stațiile importante; scrisoare ~ă = scrisoare care ajunge rapid la destinație.
 

expres 3, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. exprès, lat. expressus)

1. adj. exprimat clar, fără nici un fel de îndoială.
2. adv. special pentru..., precis, anume.
 

expresie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. expression, lat. expressio)

1. îmbinare de cuvinte, construcție sintactică prin care se exprimă o idee, un sentiment.
2. grup (fix) de cuvinte care exprimă (figurat) o idee.
3. manifestare a sentimentelor, ideilor etc. prin intermediul cuvintelor, gesturilor, culorilor, liniilor, sunetelor.
4. înfățișare a feței reflectând o stare sufletească.
5. formulă care exprimă raporturi matematice.
 

expresionism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. expressionnisme)

1. curent artistic și literar modern, apărut în Germania la începutul sec. XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional.
2. orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei.
3. stil de arhitectură care acordă prioritate expresiei prin stilizări (exagerate).
 

acrostih

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acrostiche, gr. akrostikhos)

1. poezie în care inițialele versurilor, citite vertical, formează un cuvânt, o sintagmă etc.
2. poem în care cuvântul sau expresia ascunsă apare citind primele litere, primele silabe sau primele cuvinte ale fiecărei linii pe verticală; putem complica citirea (un cuvânt sau o literă din două, ultimele litere, al doilea cuvânt etc.) pentru a transforma acest poem într-o problemă enigmistică.
 

affettuoso

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (it. affettuoso)

1. (muz.) cu afecțiune, cu simțire, expresiv.
 

aforism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aphorisme, gr. aphorismos)

1. cugetare, judecată care redă într-o formă concisă și expresivă un adevăr; adagiu, maximă, sentință.
 

ambiguitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambiguité, lat. ambiguitas)

1. însușirea de a fi ambiguu; (concr.) cuvânt, expresie ambiguă; amfibolie.
 

americanism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. américanisme)

1. cuvânt, expresie proprii englezei americane; cuvânt de origine americană pătruns într-o altă limbă.
2. purtare specifică americanilor.
3. tendință de a imita felul de a fi al americanilor.
 

anantapodoton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anantapodotone)

1. anacolut în care din două elemente corelative ale unei expresii alternative lipsește unul sau este înlocuit.