adiator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. addiateur)

1. aparat pentru efectuarea operațiilor de adunare și scădere.

cache-radiator

Parte de vorbire:  s.n. invar.  
Etimologie: (fr. cache-radiateur)

1. mobilă tip paravan care maschează radiatorul, într-un apartament.
2. panou decorativ folosit pentru a ascunde un calorifer.

gladiator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gladiateur, lat. gladiator)

1. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice.

radiator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. radiateur, germ. Radiator)

1. parte din instalația de răcire sau de ungere a motoarelor cu ardere internă.
2. sistem termic care emite radiații.
3. corp de încălzire alcătuit din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă un fluid încălzit, în scopul de a ceda căldură în mediul înconjurător.
4. ~ electric = aparat electric de încălzire.
5. aparat emițător de unde acustice sau electromagnetice.

andabat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. andabate, lat. andabata)

1. (ant.) gladiator a cărui cască nu avea deschizături pentru ochi, fiind obligat să lupte orbește.

arenar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arenarius)

1. (ant.) gladiator care lupta în arenă.

arenarie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. arenaria)

1. (ant.) carieră de nisip.
2. mormânt al sclavilor gladiatori căzuți în luptele de arenă.

cache-radiator

Parte de vorbire:  s.n. invar.  
Etimologie: (fr. cache-radiateur)

1. mobilă tip paravan care maschează radiatorul, într-un apartament.
2. panou decorativ folosit pentru a ascunde un calorifer.

calorifer, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. calorifère)

1. I. care transportă și răspândește căldura.
2. II. instalație care produce căldură și o distribuie într-o casă, clădire prin conducte; încălzire centrală; (prin ext.) radiator al unei astfel de instalații.

element

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. élément, lat. elementum)

1. s. n. (ant.) fiecare dintre cele patru componente primordiale (focul, aerul, apa, pământul) ale corpurilor și fenomenelor naturii.
2. (pl.) fenomene, forțe ale naturii.
3. parte componentă a unui întreg, a unui ansamblu.
4. (lingv.) ~ de compunere = temă, cuvânt împrumutat, fără existență independentă, numai în compunerea de tip savant; ~ de relație = cuvânt sau locuțiune care exprimă raporturi sintactice.
5. membru al unei colectivități etc.
6. (chim.) corp simplu, care în combinație cu alte asemenea corpuri, dă naștere corpurilor compuse.
7. (fig.) mediu în care trăiește o ființă.
8. a fi în ~ul său = a fi într-o situație favorabilă.
9. (mat.) obiect fizic sau al gândirii cu care se formează o mulțime.
10. celulă a unei pile electrice.
11. (pl.) principiu, noțiune de bază a unei discipline, a unei teorii etc.
12. s. m. fiecare dintre piesele componente ale unui radiator de calorifer.