ascensiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ascension, lat. ascensio)

1. mișcare de jos în sus a unui mobil.
2. urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul).
3. (fig.) creștere, dezvoltare.
4. promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale.
5. proces de cucerire a puterii de către o organizație politică.

baraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barrage)

1. construcție hidrotehnică așezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.
2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulația rutieră etc.
3. piedică; barieră.
4. lucrare de fortificație care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcții.
5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca să oprească atacul inamicului.
6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenți aflați la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.
7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în șirul ideilor, în exprimarea lor.

irenist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. iréniste)

1. I. referitor la irenism (comportament constând în promovarea păcii și înțelegerii între creștinii de diferite confesiuni).
2. (prin ext.) care caută pace și armonie.
3. II. adept, partizan al irenismului.

jeriu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. jury)

1. comisie de specialiști însărcinată cu clasificarea și promovarea unor candidați sau a unor participanți la un concurs, la o competiție sportivă.
2. totalitatea celor care compun o instanță de judecată.

publicitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. publicité)

1. faptul de a face ceva cunoscut publicului
2. mijloc de a face cunoscut un produs, o întreprindere etc. prin informarea cumpărătorului asupra calității, prețului, utilității; ansamblul mijloacelor utilizate pentru promovarea unui produs sau serviciu.
3. anunț cu caracter comercial difuzat prin ziare, afișe, pliante și celelalte mijloace de reclamă.
4. (loc. vb.) a da ~tății = a publica.
5. mica ~ = rubrică a unui cotidian în care se publică anunțuri cu caracter particular.

repetent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. Repetent)

1. (școlar, student) care repetă o clasă, un an de învățământ, neobținând note de promovare.