conglomerat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conglomérat)

1. rocă sedimentară detritică, formată prin cimentarea bolovănișurilor și pietrișurilor transportate de ape; conglomerație.
2. (tehn.) masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant.
3. (ec.) formă de monopol prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție.
4. (fig.) îngrămădire de lucrări, de aspecte diferite.

ergometric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ergométrique)

1. referitor la ergometrie.
2. bicicletă ~ă = aparat în formă de bicicletă fără roți, pentru aprecierea adaptării la efort în diferite sectoare de muncă și discipline sportive.

glisieră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. glissière)

1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă.
2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc.

sectoriza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. sectoriser)

1. a repartiza pe sectoare (o activitate economică).

sferă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. sphère, lat. sphaera, gr. sphaira)

1. (geom.) suprafață ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct dat (centru).
2. obiect având această formă; glob.
3. regiunea cerească unde se mișcă aștrii; boltă cerească.
4. (fig.) domeniu (limitat) în care există, acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva; mediu (social).
5. ~ de influență = a) întindere, teritoriu, mediu etc. în cuprinsul căruia se exercită o anumită influență; b) zonă geografică sau grup de state asupra cărora o anumită putere exercită o influență economică, politică sau militară.
6. (log.) capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi care posedă însușirile reflectate în conținutul ei; denotație.
7. (ec.) ~a producției materiale = totalitatea activităților, a ramurilor din cadrul economiei naționale în care se creează bunuri materiale; ~ neproductivă = totalitatea activităților, a sectoarelor din cadrul economiei naționale care consumă muncă socială, fără a crea bunuri materiale.

simediană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. symédiane)

1. dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei față de bisectoarea interioară dusă din același vârf.