complex, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. complexe, lat. complexus)

1. adj. format din mai multe părți; care întrunește mai multe idei, elemente, unități etc.
2. (mat.) număr ~ = număr format prin însumarea unui număr real cu unul imaginar.
3. s. n. întreg format din mai multe elemente.
4. ansamblu de unități (comerciale, industriale, sportive).
5. (constr.) îmbrăcăminte de etanșare din mai multe straturi izolate.
6. (med.) ansamblu de reprezentări și amintiri cu o puternică valoare sau semnificație afectivă.
7. ~ de inferioritate = sentiment de neîncredere în forțele proprii.

conferință

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conférence, lat. conferentia)

1. expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul științei, artei etc.
2. reuniune a reprezentanților unor state, organizații etc. pentru a discuta și a lua hotărâri în anumite chestiuni.
3. ~ la nivel înalt = întrunire a unor șefi de state sau de guverne.
4. for superior al unei organizații de partid, care se întrunește pentru a dezbate probleme ale organizației, a alege organele sale de conducere etc.
5. consfătuire, convorbire.
6. ~ de presă = întâlnire între o personalitate a vieții politice, sociale sau culturale și reprezentanți ai presei.

elită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. élite)

1. ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales.
2. de ~ = ales, deosebit.
3. parte a unei societăți împărțite în clase antagoniste, care are o poziție superioară în ansamblul grupului social respectiv.
4. teoria ~lor = elitism.
5. plantă izolată care întrunește în cea mai mare măsură complexul de caractere și însușiri pentru ameliorare.

exemplu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. exemple, lat. exemplum)

1. acțiune care poate servi de model; pildă.
2. persoană care întrunește toate calitățile pentru a putea fi imitată; model.
3. caz, fapt cu anumite caractere tipice, simptomatice, care este citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație etc.
4. de ~ = de pildă, bunăoară.
5. pedeapsă; întâmplare care poate servi ca învățătură de minte.

majoritar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. majoritaire)

1. care face parte din majoritate, care întrunește majoritatea.

moscat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. /bos/ moschatus)

1. cu miros de mosc.
2. bou ~ = mamifer nordic care întrunește caracteristicile berbecului și cele ale boului: coarne scurte și lăsate în jos, părul lung și des, copita lată și a cărui carne miroase a mosc.