torent
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. torrent, lat. torrens)
Etimologie: (fr. torrent, lat. torrens)
1. curs de apă temporar pe pantele repezi și neregulate ale munților și dealurilor, cu debit variabil, care curge impetuos peste creste, în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor.
2. formă de relief care ia naștere ca urmare a acțiunii apelor torențiale.
3. (fig.) șuvoi, năvală.
4. în ~ = din belșug.