señorita

Parte de vorbire:  s.f. (hispanism)  
Etimologie: (sp. señorita)

1. (familiar) domnișoară, vorbind despre o fată tânără dintr-o țară de limbă spaniolă.

apartheid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. apartheid)

1. politică rasistă de discriminare dusă de minoritatea albă împotriva majorității populației de culoare din Africa de Sud.

bacanal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bacchanal/e/, lat. bacchanalia)

1. adj. de bacanală.
2. (fig.) orgiastic.
3. s. f. sărbătoare cu muzică și dansuri, la romani, în cinstea zeului Bacus.
4. (fig.) petrecere zgomotoasă; orgie.
5. piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică și romantică, cu ritm alert, punctat, cu o factură acordică și sonoritate amplă.

boogie-woogie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. boogie-woogie)

1. stil pianistic în jaz, derivat din blues, care constă în susținerea ritmului la mâna stângă prin executarea unor figuri de bas repetate continuu, în timp ce mâna dreaptă dezvoltă scurte motive melodice; cântec cu sonorități antrenante.
2. dans modern, de origine nord-americană, care se dansează după muzica de jaz; melodia corespunzătoare.

contrafagot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. contrafagotto)

1. fagot de mai mari dimensiuni și cu sonoritate mai gravă decât fagotul.

cool

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. coll/jazz/)

1. (muz.) stil în jazul modern caracterizat printr-o interpretare interiorizată, reținută, cu sonorități puțin vibrate, aproape detimbrate, cu o frază relaxată, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală.

dinamic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dynamique)

1. adj. referitor la mișcare, la forță.
2. plin de mișcare, de forță; activ.
3. (fig.; despre oameni) energic, întreprinzător.
4. s. f. parte a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor și forțele care acționează asupra lor.
5. proces de dezvoltare a unor fenomene sub acțiunea anumitor factori; mișcare, schimbare.
6. ~a populației = totalitatea schimbărilor cantitative suferite de o populație.
7. totalitatea noțiunilor legate de intensitatea sonorității muzicale.
8. disciplină care studiază aceste noțiuni.
9. (tehn.) raport între valorile maxime și cele minime ale unui semnal.