pedagog, -ă
Parte de vorbire: s.m.f.
Etimologie: (fr. pédagogue, lat. paedagogus, gr. paidagogia)
Etimologie: (fr. pédagogue, lat. paedagogus, gr. paidagogia)
1. cel care instruiește, educă pe copii, pe tineri; educator, (prin ext.) profesor.
2. specialist în pedagogie, știința și arta educației.
3. (antic.) sclav instruit care însoțea și învăța pe copiii stăpânului la școală.
4. (antonime) discipol, elev.