anarhosindicalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. anarho-sindikalizm)

1. curent mic-burghez care, atribuind sindicatelor rolul principal în lupta clasei muncitoare, nega necesitatea partidului și a statului.

antipartinic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după rus, antipartiinîi)

1. care se opune ideologiei, programului partidului din care face parte.

codism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. hvostizm)

1. tactică oportunistă care preconizează situarea partidului „în coada” maselor, negând rolul de avangardă și de organizator al partidului marxist-leninist.

codist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f. (înv.)  
Etimologie: (după rus. hvostist)

1. adept al codismului, curent ideologic ce neagă rolul partidului comunist în instaurarea dictaturii proletariatului; oportunist.

democrat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. démocrate)

1. I. referitor la democrație; democratic.
2. care are convingeri democratice, care militează pentru democrație.
3. care este membru al unui partid care revendică democrația.
4. partid ~ = partid cu orientare democrată.
5. II. partizan al democrației, al unui sistem politic în care poporul își alege reprezentanții.
6. (S.U.A.) membru sau susținător al Partidului Democrat.
7. ~ți revoluționari = ideologi și militanți ai revoluției burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desființarea iobăgiei și lichidarea rânduielilor feudale.
8. ~-creștin = membru al unui partid democrat care adoptă principiile creștinismului.
9. (antonime) aristocrat, autocrat, autoritar.

democrație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. démocratie, gr. demokratia)

1. formă de organizare politică a societății care proclamă principiul deținerii puterii de către popor.
2. ~ sclavagistă = tip de democrație în care puterea era exercitată de stăpânii de sclavi; ~ burgheză = formă specifică orânduirii capitaliste, prin care se încearcă să se asigure libertatea și egalitatea generală a cetățenilor în fața legilor; ~ populară = formă de democrație apărută într-o serie de țări din Europa și Asia, după cel de-al doilea război mondial, în care puterea aparține clasei muncitoare în alianță cu țărănimea și alte categorii de oameni ai muncii; ~ internă de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit căruia toți membrii săi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului și de viața internă de partid; ~ economică = democrație care presupune participarea sistematică directă sau prin reprezentanți (inclusiv manageri), liber și expres aleși ai poporului, la conducerea și realizarea procesului de producție, repartiție și schimb la toate nivelurile economiei.