OK
X
biogrupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. biogroupe)
1.
număr
de
plante
și
animale
naturalizate
și
situate
într-un
cadru
ce
redă
sau
se
aseamănă
cu
mediul
lor
natural.
crupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. croupe)
1.
partea
dinapoi
a
coapselor
calului,
între
șale
și
baza
cozii.
2.
partea
de
jos
a
cruponului
(1).
3.
formă
de
relief
din
două
versante
care
se
unesc
după
o
linie.
degrupa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. dégrouper)
1.
a
dispersa,
a
repartiza
diferit
persoane
sau
lucruri
grupate.
drupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. drupe, lat. drupa)
1.
fruct
indehiscent
cărnos
și
zemos,
cu
un
singur
sâmbure.
grupa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. grouper)
1.
a
(se)
aduna,
a
(se)
reuni
în
grup.
grupă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. groupe)
1.
mic
colectiv
de
oameni
subordonați
unor
forme
organizatorice
mai
largi.
2.
(mil.)
cea
mai
mică
subunitate
de
instrucție
și
luptă.
3.
unitate
administrativă
dintr-o
întreprindere
sau
instituție,
bazată
pe
specializare,
pe
diviziunea
muncii.
4.
subdiviziune
în
științele
naturii,
din
elemente
care
prezintă
caractere
comune.
5.
(chim.)
fiecare
dintre
cele
nouă
subîmpărțiri
ale
sistemului
periodic,
cuprinzând
elemente
cu
proprietăți
asemănătoare.
6.
~
sangvină
=
fiecare
dintre
cele
patru
categorii
în
care
se
poate
clasifica
sângele,
după
însușirile
antigenice
condiționate
genetic.
7.
subdiviziune
în
cadrul
sistemului
morfologic
cuprinzând
elemente
cu
trăsături
comune.
8.
totalitatea
depozitelor
sedimentare
formate
în
timpul
unei
ere
geologice.
absolutiza
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. absolutiser)
1.
a
atribui
unui
fapt,
unei
idei
o
valoare
absolută.
2.
a
considera,
în
mod
greșit,
o
latură
a
unui
lucru
ca
o
entitate
de
sine
stătătoare,
rupând-o
de
complexul
căreia
îi
aparține.
acantă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)
1.
plantă
erbacee
decorativă,
cu
frunze
mari,
penate,
grupate
în
formă
de
spic.
2.
motiv
decorativ,
care
stilizează
frunza
acestei
plante.
3.
apofiza
spinoasă
a
vertebrelor.
actinide
Parte de vorbire:
s.n. pl.
Etimologie: (fr. actinides, germ. Aktiniden)
1.
grupă
de
elemente
radioactive
cu
proprietăți
analoage
actiniului.
adular
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. adulaire, germ. Adular)
1.
(geol.)
varietate
de
ortoză
transparentă,
cu
reflexe
argintii,
făcând
parte
din
grupa
silicaților,
subgrupa
tectosilicaților
și
familia
feldspaților.
agregare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agrégation, lat. aggregatio)
1.
faptul
de
a
se
agrega;
agregație.
2.
alipire,
unire
într-un
tot;
grupare,
asociere.
3.
stare
de
~
=
fiecare
dintre
cele
trei
stări
de
consistență
a
materiei.
aldoză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. aldose)
1.
(chimie)
monozaharidă
având
în
moleculă
gruparea
carbonil
caracteristică
aldehidelor;
oză
cu
funcție
de
aldehidă.