OK
X
participa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. participer, lat. participare)
1.
a
lua
parte
(la
ceva);
a
împărtăși
starea
sufletească
a
cuiva.
coparticipa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. coparticiper)
1.
a
participa
la
ceva
împreună
cu
alții.
participant, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. participant)
1.
cel
care
ia
parte
la
ceva.
participație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. participation, lat. participatio)
1.
faptul
de
a
participa
la
o
întreprindere
comercială,
investind
bani
sau
alte
valori
materiale;
cotă
cu
care
participă
cineva
la
un
capital.
participativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. participatif)
1.
cu
caracter
de
participare.
2.
care
participă
afectiv,
din
tot
sufletul;
dedicat,
implicat.
3.
care
manifestă
spirit
de
colaborare;
(prin
ext.)
entuziast.
abiogen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abiogène)
1.
(biol.)
(despre
medii)
care
este
lipsit
de
viață.
2.
(despre
procese)
care
are
loc,
se
petrece
fără
participarea
materiei
vii.
3.
(antonim)
biogen.
absenteism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1.
absență
frecventă
și
nemotivată
dintr-un
loc
de
muncă.
2.
mod
de
exploatare
a
pământului
printr-un
intermediar.
3.
neparticiparea
la
alegeri
sau
la
ședințe
politice.
4.
~
parlamentar
=
practică
folosită
de
deputații
opoziției
constând
în
neparticiparea
la
sesiunile
parlamentului,
pentru
întârzierea
sau
blocarea
adoptării
unor
legi.
abstențiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abstention, lat. abstentio)
1.
atitudinea
unei
persoane
care
își
refuză
plăcerea
unui
lucru,
obicei
et
cetera;
abstinență.
2.
acțiunea
de
abținere,
neexercitarea
unui
drept,
refuz
de
a
participa,
de
a
interveni.
activ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1.
adj.
care
participă
efectiv
la
o
acțiune;
harnic,
dinamic.
2.
(biol.)
aflat
în
stare
de
completă
funcționare.
3.
membru
~
=
membru
al
unei
organizații,
instituții,
având
obligații
și
bucurându-se
de
drepturi
depline.
4.
(mil.)
în
activitate.
5.
(despre
corpuri,
substanțe)
care
intră
ușor
în
reacție.
6.
(despre
diateza
verbală)
care
arată
că
subiectul
săvârșește
acțiunea.
7.
vocabular
~
=
vocabular
folosit
în
mod
curent.
8.
(despre
operații,
conturi,
bilanțuri)
care
se
soldează
cu
un
profit.
9.
s.
n.
totalitatea
mijloacelor
economice
ale
unei
întreprinderi,
instituții
etc.;
parte
a
bilanțului
în
care
sunt
înscrise
aceste
mijloace.
10.
colectiv
de
membri
pe
lângă
un
organ
de
partid,
pe
care
se
sprijină
în
întreaga
sa
activitate.
11.
adv.
în
mod
activ.
adermină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. adermine)
1.
(biol.)
vitamină
solubilă
în
apă
care
există
în
multe
forme
și
care
participă
în
special
la
metabolismul
lipidelor;
piridoxină,
vitamina
B6.
aeroclub
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aéro-club)
1.
club
în
care
membrii
participă
sau
agreează
sporturile
aviatice.