autumnal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. autumnalis, fr. autumnal)

1. de toamnă.
2. (astr.) punct ~ = unul din cele două puncte de intersecție, dintre eliptică și ecuatorul ceresc.

echinocțial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. équionoxial, engl. equinoctial)

1. referitor la echinocțiu.
2. punct ~ = fiecare dintre cele două puncte de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, în care se află Soarele la echinocțiu.
3. (despre flori) care rămâne în fiecare zi 12 ore deschisă și 12 ore închisă; сarе se deschid și se închid la anumite ore.

echinocțiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. aequinoctium, fr. équinoxe)

1. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie și 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest și când ziua este egală cu noaptea.

ecuator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. équateur, lat. aequator)

1. cerc mare, imaginar, pe suprafața Pământului, al cărui plan este perpendicular pe axa polilor și ale cărui puncte sunt egal depărtate de aceștia.
2. ~ ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul terestru.
3. (mat.) unul dintre cercurile mari ale unei sfere.
4. linie imaginară care înconjură echidistant de poli o formație anatomică mai mult sau mai puțin sferică.

ecuatorial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. équatorial)

1. adj. de (la) ecuator, specific ecuatorului.
2. zonă ~ă = zonă de circa 10 grade care se întinde de o parte și de alta a ecuatorului; climă ~ă = climat din zona ecuatorială, temperatură constant ridicată și pluviozitate abundentă; coordonate ~e = sistem de coordonate prin care se determină poziția aștrilor în raport cu ecuatorul ceresc.
3. care împarte în două jumătăți.
4. (biol.) placă ~ă = plan median al unei celule unde cromozomii fisurați se grupează în cursul mitozei.
5. s. n. lunetă astronomică pentru observarea mișcării stelelor și determinarea coordonatelor lor ecuatoriale.

emisferă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hémisphère)

1. (mat.) jumătate dintr-o sferă.
2. ~ cerebrală = fiecare dintre cele două jumătăți ale creierului mare.
3. fiecare dintre cele două jumătăți ale sferei cerești sau terestre delimitate de ecuatorul ceresc, respectiv, de cel terestru și de primul meridian.