umiditate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. humudité, lat. humiditas)

1. proprietate a unui corp, a unui mediu de a absorbi și a reține o anumită cantitate de (vapori de) apă; stare a ceea ce este umed; umezeală.
2. cantitate de lichid pe care o conține un material sau un mediu.
3. ~a atmosferei = conținutul în vapori de apă și în cristale de gheață al atmosferei.

tumiditate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. tumidity)

1. ușoară umflare a unui organ sau a unei părți; turgescență.

ACVI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. aqua „apă”)

1. „apă, lichid, umiditate”.

ariditate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aridité, lat. ariditas)

1. faptul de a fi arid; caracter arid, uscăciune extremă.
2. (fig.) caracterul dificil al unei sarcini abstracte.
3. (fig.) sterilitatea spiritului, incapacitate spirituală.
4. (antonime) fertilitate, umiditate.

barieră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barrière)

1. loc de intrare într-un oraș unde, în trecut, se încasau taxele pe mărfurile aduse spre vânzare.
2. bară mobilă pentru a închide temporar trecerea peste o cale ferată sau șosea; (p. ext.) loc de întretăiere a unei căi ferate cu o șosea.
3. element constructiv sau dispozitiv pentru evitarea ori reglementarea schimbului de umiditate, căldură etc.
4. linie de plecare (la cursele de cai); start.
5. stare marcând limitele posibilităților fizice sau psihologice (ale unui sportiv).

cheson

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caisson)

1. vehicul cu două roți, compartimentat, în trecut pentru transportul muniției (de artilerie).
2. fiecare dintre încăperile etanșe create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica pătrunderea masivă a apei în tot vasul în caz de avarie.
3. dulap pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unei nave.
4. construcție de lemn, beton etc. (cutie) pentru lucrări subacvatice ori în terenuri cu multă umiditate.
5. piesă prefabricată din beton armat, având forma unei plăci cu nervuri de întărire, folosită ca element de rezistență la planșee și acoperișuri.
6. (arhit.) casetă (4).

climatiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. climatiser)

1. a menține, prin circulația aerului tratat, condițiile determinate ale unei incinte (temperatura și umiditatea în special); a asigura climatizarea.
2. a realiza instalația care permite climatizarea.

contractilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contractilité)

1. însușire a țesuturilor organice de a se contracta.
2. proprietate a pământului de a-și modifica sensibil volumul la variații de umiditate.