OK
X
parti pris
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. parti pris)
1.
părere
preconcepută.
2.
a
vorbi
cu
~
=
a
face
aprecieri
subiective,
a
vorbi
cu
părtinire.
parțial, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. partiel, lat. partialis)
1.
care
reprezintă
numai
o
parte
dintr-un
întreg;
care
se
produce
numai
în
parte.
2.
(mat.)
produs
~
=
fiecare
dintre
produsele
unei
înmulțiri,
din
a
căror
adunare
rezultă
produsul
total.
3.
(fam.;
și
s.
n.)
examen
care
intră
în
cadrul
verificării
permanente
a
cunoștințelor.
4.
care
părtinește;
părtinitor.
parțialitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. partialité, lat. partialitas)
1.
faptul
de
a
fi
parțial
(2);
părtinire.
participa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. participer, lat. participare)
1.
a
lua
parte
(la
ceva);
a
împărtăși
starea
sufletească
a
cuiva.
participant, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. participant)
1.
cel
care
ia
parte
la
ceva.
participație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. participation, lat. participatio)
1.
faptul
de
a
participa
la
o
întreprindere
comercială,
investind
bani
sau
alte
valori
materiale;
cotă
cu
care
participă
cineva
la
un
capital.
aalenian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. aalénien)
1.
I.
din
primul
etaj
al
jurasicului
mediu
(sau
ultimul
al
jurasicului
inferior).
2.
care
aparține
aalenianului,
specific
aalenianului;
care
se
referă
la
această
perioadă.
3.
II.
primul
etaj
al
jurasicului
mediu
sau
ultimul
etaj
al
jurasicului
inferior.
abațial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abbatial, lat. abbatialis)
1.
care
aparține
unei
abații,
de
abație.
2.
care
constituie
un
element
al
unei
abații.
3.
biserică
~ă
=
biserica
principală
a
unei
abații.
4.
oraș
~
=
oraș
construit
în
jurul
unei
abații
celebre.
abbevilian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. abbevillien)
1.
(din)
subetajul
mijlociu
al
paleoliticului
inferior;
chelean.
2.
I.
legat
de
localitatea
franceză
Abbeville.
3.
(preist.)
califică
un
tip
de
cultură
aparținând
paleoliticului
inferior,
descoperită
în
depozitele
cuaternare
de
la
Abbeville;
care
este
specific
abbevilianului;
care
se
referă
la
această
perioadă.
4.
(geol.)
care
se
referă
la
perioada
preistorică
a
paleoliticului
inferior,
caracterizată
prin
utilizarea
fragmentelor
grele
de
silex
tăiate
grosier
pe
ambele
părți.
5.
II.
(geol.)
perioadă
preistorică
a
paleoliticului
inferior,
caracterizată
prin
utilizarea
fragmentelor
grele
de
silex
tăiate
grosier
pe
ambele
părți.
abdominal, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abdominal)
1.
care
se
referă
la
abdomen,
care
aparține
abdomenului;
ventral.
2.
cavitate
~ă
=
cavitate
cuprinsă
între
pereții
abdomenului;
cavitatea
abdomenului.
abiogen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abiogène)
1.
(biol.)
(despre
medii)
care
este
lipsit
de
viață.
2.
(despre
procese)
care
are
loc,
se
petrece
fără
participarea
materiei
vii.
3.
(antonim)
biogen.
abioseston
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abioseston)
1.
(biologie)
mulțimea
particulelor
detritice
suspendate
în
apă
(sărată
sau
dulce);
totalitatea
componentelor
moarte
dintr-un
seston;
seston
abiotic;
tripton.