parca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. parquer)

1. a așeza într-un parc (3) (autovehicule); a gara.

parcaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. parcage)

1. parcare, parching.

parcare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (parca)

1. acțiunea de a parca; parcaj.
2. staționarea avioanelor care urmează să decoleze.

aspersiv, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. aspersive, fr. aspersif)

1. referitor la aspersiune.
2. sistem ~ = sistem de irigare prin aspersiune care proiectează în aer un jet de apă atomizată, care apoi cade pe pământ de parcă ar fi ploaie.

boxă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. box)

1. compartiment în interiorul unei construcții, al unui local, al unei încăperi.
2. parte dintr-o sală de tribunal, în care iau loc acuzații în cursul proceselor.
3. despărțitură într-un grajd.
4. compartiment la malul unei ape pentru parcarea ambarcațiilor cu motor.
5. loc de refugiu pe marginea pistei de curse automobilistice pentru repararea rapidă a mașinilor.
6. ladă care servește la încărcarea-descărcarea animalelor pe o navă.
7. incintă acustică.

carfologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. carphologie)

1. (med.) agitație a degetelor unui bolnav care pare că vrea să pipăie obiecte mici; mișcare pe care unii pacienți o fac de parcă ar vrea să ridice fulgi, paie et cetera; simptom de febră ataxică.

dialog

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dialogue, lat. dialogus)

1. comunicare verbală între două persoane, cel mai adesea, sau grupuri de persoane; (prin metonimie) conținutul prezentei comunicări.
2. schimb de opinii între reprezentanții a două partide, state etc.
3. ansamblu de replici schimbate între personajele unei piese de teatru sau ale unui film; pasaj dintr-o operă literară care reproduce convorbirea unor personaje.
4. ~ interior = replicile pe care le schimbă cu sine însuși un personaj literar.
5. scriere redactată, lucrare care adoptă forma unui interviu, o conversație între două sau mai multe persoane.
6. alternare de fraze muzicale care parcă răspund una alteia, executate de două voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite.
7. (muzică) două părți care își răspund reciproc și care adesea se reunesc.
8. (expr.) ~ul surzilor = conversație imposibilă între doi (sau mai mulți) indivizi, din cauza refuzului reciproc de a asculta opinia și punctul de vedere al celuilalt (celorlați).
9. (antonime) monolog, soliloc.

parcaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. parcage)

1. parcare, parching.

parcare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (parca)

1. acțiunea de a parca; parcaj.
2. staționarea avioanelor care urmează să decoleze.