OK
X
regulat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
regularis
2.
FR
régulier
3.
EN
regular
4.
DE
regulär;
regelmäßig
5.
RU
прaвильный;
реrулярный;
рaвномерный
6.
HU
szabályos,
rendes
regulat, -ă
Parte de vorbire:
adj., adv.
Etimologie: (lat. regulatus)
1.
(și
adv.)
care
urmează
anumite
reguli
prestabilite.
2.
care
se
desfășoară
fără
abatere;
obișnuit.
3.
ordonat,
uniform.
4.
organizat
după
anumite
legi;
organizat
pe
baze
permanente.
5.
orânduit,
sistematizat.
6.
fără
elemente
care
să
distoneze;
simetric,
armonios.
regulatețe
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (regulat + -ețe, cf. it. regolatezza)
1.
însușirea
a
ceea
ce
se
face
întotdeauna
conform
cu
o
regulă
sau
după
o
ordine
fixată
(sau
cunoscută)
dinainte;
regularitate.
2.
corespondeță
exactă
între
părțile
unui
tot,
între
elementele
unui
ansamblu
etc.;
regularitate,
simetrie.
3.
(loc.
adv.)
(înv.)
cu
regulateță
=
cu
regularitate.
regulator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. régulateur, germ. Regulator)
1.
adj.
care
regularizează
o
mișcare,
o
funcție.
2.
s.
m.
f.
cel
care
stabilește
un
sistem
de
reglare,
care
îndrumează,
conduce.
3.
s.
n.
aparat,
dispozitiv
pentru
reglarea
automată
a
funcționării
unui
sistem
tehnic.
abreacție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abréaction)
1.
(psihan.)
reapariție
bruscă
a
unor
tensiuni
emoționale,
regulate.
2.
reacție
de
eliberare
a
unor
tensiuni
emoționale
care
altfel
ar
întreține
conflictele
psihice
și
ar
genera
tulburări
durabile;
reacție
de
apărare.
3.
sin.
catharsis.
aciclic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acyclique)
1.
care
nu
are
caracter
ciclic;
care
nu
are
ciclu;
care
apare
la
intervale
neregulate;
aperiodic.
2.
(despre
flori)
cu
elemente
dispuse
în
spirală;
spiralat.
3.
(botanică)
care
nu
este
așezat
în
formă
de
verticil;
neverticilat.
4.
(despre
substanțe
organice)
care
nu
conține
nici
un
ciclu
de
atomi
în
molecula
sa.
5.
(antonim)
ciclic.
ajusta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ajuster)
1.
(tehn.)
a
potrivi,
a
adapta
(o
piesă).
2.
a
potrivi
pe
corp
(o
haină).
3.
a
înlocui
valorile
statistice
empirice
cu
valori
teoretice,
dispuse
continuu
și
regulat,
care
să
dea
o
imagine
cât
mai
reală
a
unui
fenomen.
alternat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. alternat)
1.
drept
al
unui
stat
de
a
fi
numit
primul
în
exemplarul
care
îi
revine
din
textul
tratatului
la
care
este
parte.
2.
schimbare
pe
rând;
succedare
regulată
a
fenomenelor
specifice,
a
culturilor;
alternare.
aneusporie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aneusporie)
1.
formare
a
sporilor
în
cursul
meiozei
neregulate.
anizomenoree
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anisomenorhée)
1.
(med.)
ritm
neregulat
al
ciclurilor
menstruale.