contact

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contact, lat. contactus)

1. atingere nemijlocită între două corpuri, piese, organe de mașini, forțe etc.
2. piesă la deschiderea și închiderea unui circuit electric.
3. apropiere între oameni; legătură, relație.
4. a lua ~ (cu cineva) = a ajunge în imediata apropiere a cuiva.

intuire

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (intui)

1. faptul de a intui; înțelegere, pătrundere, sesizare nemijlocită.
2. ~ vie = intuiție senzorială.

intuiție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intuition, lat. intuitio, it. intuizione)

1. capacitate a gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza experienței și a cunoștințelor dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare.
2. metodă didactică de predare și însușire a cunoștințelor pornind de la reflectarea senzorială nemijlocită a obiectelor și fenomenelor studiate.
3. pătrunderea instinctivă în esența unui lucru; descoperire bruscă, revelatorie a unui adevăr, a soluției unei probleme.
4. inspirație, presentiment.

realism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. réalisme)

1. curent în filozofia scolastică care susținea că noțiunile generale ar avea o existență reală, obiectivă, precedând existența lucrurilor individuale.
2. concepție care recunoaște că lumea este o realitate independentă de subiectul cunoscător.
3. ~ critic = denumire a mai multor curente din filozofia contemporană care recunosc realitatea lumii externe, dar interpun între subiect și obiect „datul” sau „esențele”, ajungând la concluzii agnostice sau idealist-obiective; ~ naiv = materialismul spontan al vieții cotidiene, convingerea izvorâtă din practica vieții, potrivit căreia lucrurile există independent de conștiința omenească și se reflectă în ea.
4. curent în artă și literatură care promovează înțelegerea adâncă și redarea realității obiective în trăsăturile ei tipice; orientare, tendință generală a artei din toate timpurile de a reflecta veridic realitatea.
5. noul ~ = curent artistic mărturisind predilecție pentru folosirea nemijlocită a obiectelor aflate în preajma artistului (afișe decupate, fragmente de fotografii sau texte, tuburi de culoare etc.), care se aplică prin lipire pe tabloul-obiect.
6. atitudine care ține seama de realitate, simț al realității.

senzație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. sensation, lat. sensatio)

1. reflectare nemijlocită a unor însușiri izolate ale obiectelor și ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; denumire generică pentru diverse forme ale cunoașterii senzoriale.
2. stare sufletească emotivă.
3. a avea ~a că... = a simți, a i se părea că...
4. impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate.
5. eveniment, știre care provoacă o impresie foarte puternică.
6. de ~ = senzațional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternică.

somatotropism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. somatotropisme)

1. (bot.) influența nemijlocită a substratului asupra creșterii organismelor.