intern, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. interne, lat. internus)
Etimologie: (fr. interne, lat. internus)
1. adj. care se află înăuntru; interior, lăuntric.
2. organe ~e = organele din cavitatea toracică și abdominală; boli ~e = boli ale organelor interne; motor cu ardere ~ă = motor care folosește energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor și de aceeași parte a secantei; (inform.) memorie ~ă = memorie a calculatorului făcând parte din unitatea centrală.
3. s. m. f. elev, ucenic care locuiește și ia masa într-un internat.
4. student în medicină care face practică într-o clinică, unde, de obicei, și locuiește.