OK
X
st
Parte de vorbire:
interj.
Etimologie: (formație onomatopeică)
1.
cuvânt
prin
care
se
cere
cuiva
să
facă
sau
să
păstreze
liniște;
pst.
2.
(var.)
ss,
sst,
tst.
-AST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -aste)
1.
„pasionat”.
-BLAST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (grec. blastos „lăstar, mugur”)
1.
„germen,
embrion”.
-CIST, -CHIST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. kystis „vezică, bășică”)
1.
„vezică,
veziculă,
chist”.
-CLAST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. klastos „sfărâmat, zdrobit”)
1.
„dezagregat,
divizat”.
-IST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -iste)
1.
„adept
al,
cel
care
practică
o
profesiune,
referitor
la
un
sistem,
curent
etc.”.
-OST
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. osteon „os”)
1.
„os,
cartilaj”.
aalenian, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. aalénien)
1.
I.
din
primul
etaj
al
jurasicului
mediu
(sau
ultimul
al
jurasicului
inferior).
2.
care
aparține
aalenianului,
specific
aalenianului;
care
se
referă
la
această
perioadă.
3.
II.
primul
etaj
al
jurasicului
mediu
sau
ultimul
etaj
al
jurasicului
inferior.
abac
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)
1.
instrument
de
calculat
din
bile
care
se
pot
deplasa
pe
vergele
orizontale
paralele.
2.
tabel
sau
diagramă
care
permite
rezolvarea
rapidă
a
unor
calcule.
3.
(matematică)
diagramă
sau
grafic
care
oferă,
prin
lectură
simplă,
rezolvarea
aproximativă
a
unei
probleme
numerice;
nomogramă.
abaca
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)
1.
bananier
din
Filipine,
care
are
fructele
necomestibile
și
pețiolurile
frunzelor
lungi
din
care
se
obțin
fibre
textile.
2.
fibră
textilă
obținută
din
pețiolurile
frunzelor
acestui
bananier;
cânepă
de
Manilla.
abacă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abaque, lat. abacus)
1.
(arhitectură)
partea
superioară
a
capitelului
unei
coloane;
placă
de
piatră
care
formează
partea
superioară
a
capitelului
unei
coloane
și
pe
care
se
sprijină
arhitrava.
2.
(matematică)
sistem
de
linii
înscrise
într-un
plan,
care
corespund
unei
ecuații;
nomogramă.
3.
(fizică)
reprezentare
geometrică
și
algebrică
a
unui
spectru
luminos
4.
(var.)
(s.n.)
abac.
abacterian, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )
1.
care
nu
conține,
care
este
lipsit
de
bacterii.
2.
(antonim)
bacterian.
abandon
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abandon)
1.
acțiunea
de
a
rupe
legătura
care
atașa
o
persoană
de
un
lucru
sau
de
o
altă
persoană.
2.
acțiunea
de
a
înceta
de
a
se
ocupa
de
ceva
sau
de
cineva.
3.
actul
de
renunțare
la
o
calitate,
un
loc
de
muncă
sau
o
funcție.
4.
părăsire
a
unei
nave
aflate
în
pericol
de
scufundare.
5.
părăsire
a
unui
bun
sau
renunțare
la
un
drept.
6.
renunțare
la
o
cauză,
credință
etc.
7.
cedare
(la
o
stare,
un
sentiment).
8.
(drept)
actul
prin
care
un
debitor
abandonează
toate
bunurile
sale
creditorilor
săi,
pentru
a
se
proteja
de
urmărirea
lor.
9.
(sport)
retragere
dintr-o
competiție.
10.
~
familial
=
părăsire
a
copiilor,
a
familiei.