rotație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. rotation, lat. rotatio, germ. Rotation)
Etimologie: (fr. rotation, lat. rotatio, germ. Rotation)
1. mișcare a unui corp în jurul unui punct fix sau al unei axe.
2. (mat.) transformare biunivocă a planului sau a spațiului în el însuși determinată de un punct fix (centru) sau de o dreaptă (axă), printr-o rotație păstrând unghiurile și distanțele; rotor.
3. mișcare a corpurilor cerești în jurul axei proprii.
4. schimbare alternativă.
5. ~a capitalului = circuitul fondurilor de producție în sfera producției și a circulației.
6. alternare metodică pe același teren a plantelor care se cultivă într-un asolament.
7. schimb alternativ de persoane sau de echipe în cursul unei activități.