OK
X
econom, -oamă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. économe)
1.
adj.
care
păstrează,
care
face
economii.
2.
cumpătat.
3.
s.
m.
f.
(în
trecut)
îngrijitor
al
veniturilor
unei
mănăstiri.
economat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. économat)
1.
magazin
care
aprovizionează
salariații
unor
întreprinderi.
econometrician, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. économétricien)
1.
specialist
în
econometrie,
în
studiul
matematic
și
statistic
al
datelor
economice.
econometrie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. économétrie)
1.
tehnica
studierii
fenomenelor
și
proceselor
economice
pe
baza
analizei
matematice
și
statistice.
econometru
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. économètre)
1.
aparat
pentru
măsurarea
economiilor
realizate
în
consum.
economic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. économique, lat. oeconomicus, gr. oikonomikos)
1.
referitor
la
economie.
2.
care
cere
puține
cheltuieli,
eforturi;
ieftin,
convenabil.
abstinență
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abstinence, lat. abstinentia)
1.
abținere
de
la
anumite
băuturi,
alimente
etc;
abstențiune.
2.
(sintagmă)
(economie
politică)
teoria
~ei
=
teorie
prin
care
capitalul
și
acumularea
lui
rezultă
din
abținerea
proprietarilor
de
la
consumul
personal
exagerat.
3.
~
sexuală
=
abținere
de
la
actul
sexual.
abuz
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. abus, lat. abusus)
1.
întrebuințare
fără
măsură
a
unui
lucru;
exces.
2.
încălcare
a
legalității;
faptă
ilegală.
3.
utilizare
greșită
a
unui
drept,
a
unei
prerogative,
a
unui
privilegiu.
4.
nedreptate
introdusă
și
fixată
prin
cutumă.
5.
(rar)
eroare
care
constă
din
exagerarea
unui
fapt,
a
unei
păreri
etc.
6.
~
de
drept
=
delict
care
constă
în
exercitarea
unui
drept
cu
nesocotirea
scopului
său
social-economic.
7.
~
de
încredere
=
infracțiune
constând
din
înșelarea
încrederii
cuiva.
8.
~
de
putere
=
infracțiune
manifestată
prin
depășirea
atribuțiilor.
9.
~ul
de
active
corporative
=
utilizarea
activelor
unei
societăți
comerciale
în
scopuri
personale.
10.
(loc.
adv.)
prin
~
=
abuziv,
exagerat.
accesibilitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. accessibilité)
1.
calitatea
a
ceea
ce
este
accesibil;
însușirea
de
a
fi
accesibil.
2.
faptul
de
a
fi
accesibil
persoanelor
cu
dizabilități.
3.
(economie)
posibilitate
materială
și
financiară
de
a
accesa
o
resursă,
bun
sau
serviciu.
4.
(antonime)
inaccesibilitate,
neaccesibilitate.
acreditiv
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
1.
modalitate
de
plată
în
practica
comercială
prin
care
banca
cumpărătorului,
se
obligă
a
plăti
vânzătorului,
direct
sau
prin
intermediul
unei
bănci
corespondente,
o
anumită
sumă
de
bani.
2.
sumă
de
bani
depusă
de
cineva
la
o
casă
de
economii
și
consemnațiuni;
înscris
care
certifică
o
asemenea
depunere.
activ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. actif, lat. activus, II, 2/ rus. aktiv)
1.
adj.
care
participă
efectiv
la
o
acțiune;
harnic,
dinamic.
2.
(biol.)
aflat
în
stare
de
completă
funcționare.
3.
membru
~
=
membru
al
unei
organizații,
instituții,
având
obligații
și
bucurându-se
de
drepturi
depline.
4.
(mil.)
în
activitate.
5.
(despre
corpuri,
substanțe)
care
intră
ușor
în
reacție.
6.
(despre
diateza
verbală)
care
arată
că
subiectul
săvârșește
acțiunea.
7.
vocabular
~
=
vocabular
folosit
în
mod
curent.
8.
(despre
operații,
conturi,
bilanțuri)
care
se
soldează
cu
un
profit.
9.
s.
n.
totalitatea
mijloacelor
economice
ale
unei
întreprinderi,
instituții
etc.;
parte
a
bilanțului
în
care
sunt
înscrise
aceste
mijloace.
10.
colectiv
de
membri
pe
lângă
un
organ
de
partid,
pe
care
se
sprijină
în
întreaga
sa
activitate.
11.
adv.
în
mod
activ.
acumulare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (acumula)
1.
acțiunea
de
a
(se)
acumula.
2.
proces
economic
complex
constând
în
formarea
și
utilizarea
unei
părți
din
venitul
societății
pentru
asigurarea
reproducției
lărgite.
3.
~
a
capitalului
=
transformarea
plusvalorii
în
capital;
fond
de
~
=
parte
a
unui
venit
pentru
acumulare;
rata
~ării
=
raportul
dintre
fondul
de
acumulare
și
venitul
pe
baza
căruia
se
formează.
4.
(geol.)
proces
de
depunere
a
materialului
transportat
de
agenții
geomorfologici.