Dictionar

 
 

pulverulent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pulvérulent, lat. pulverulentus)

1. care se prezintă în formă de pulbere, de praf fin, sau care se reduce cu ușurință în pulbere sau praf; prăfos.
2. (înv.) pulberulent.
 

pulverulență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pulvérulence)

1. stare a unui corp pulverulent, care se prezintă sub formă de pulbere sau care se reduce cu ușurință în pulbere.
 

bricheta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. briqueter)

1. a face brichete (de cărbune, de minereu etc) prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente.