plus

Parte de vorbire:  adv., s.  
Etimologie: (lat. plus)

1. s. n. ceea ce depășește o anumită cantitate; prisos.
2. simbol matematic (+) care indică o adunare sau, pus înaintea unei mărimi, caracterul pozitiv al acesteia.
3. semn grafic, identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive.
4. adv. mai mult, și încă.

pluș

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Plüsch, fr. peluche, rus. pliuş)

1. țesătură de bumbac, lână, păr de capră etc., mai groasă decât catifeaua, folosit în tapițerie.

PLUS-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. plus)

1. „mai multe, în plus”.

plusa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (plus2)

1. (la jocul de cărți) a miza mai mult decât cei dinainte.
2. a da mai mult decât este necesar.

plușa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (pluş)

1. a executa operația de plușare.

plușare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (pluşa)

1. frecare a pieilor cu un pluș pentru a se obține un luciu mătăsos.

plușat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pluşa)

1. (despre mobile) tapisat cu pluș.
2. (despre țesături) cu un strat de fire, pe o față sau pe ambele fețe.

plusprodus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (plus1- + produs)

1. produs creat de lucrătorii din sfera producției materiale peste cel necesar, prin cheltuirea de supramuncă.

acumulare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (acumula)

1. acțiunea de a (se) acumula.
2. proces economic complex constând în formarea și utilizarea unei părți din venitul societății pentru asigurarea reproducției lărgite.
3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează.
4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenții geomorfologici.

agio

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. aggio, fr., engl. agio)

1. diferență în plus pe care o poate înregistra cursul pieței al unei monede sau al unei hârtii de valoare peste valoarea nominală.

asana

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după fr. assainir, lat. sanare)

1. a înlătura surplusul de apă de pe o suprafață de teren prin lucrări hidrotehnice; (p. ext.) a curăța, a face salubru.
2. (med.) a elimina un focar de infecție.
3. (fig.) a îmbunătăți, a redresa; a însănătoși.
4. (ec.) a stabiliza (moneda).

atu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atout)

1. carte de joc de culoare socotită în mod convențional superioară celorlalte cărți.
2. situație, element, poziție care oferă un avantaj în plus.

biberet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Biberett)

1. blăniță de miel de culoare maro-roșcată.
2. pluș gri sau maro, cu părul din lână ori din fibre sintetice, folosit pentru garnituri de gulere, manșete etc.

capital 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capital, germ. Kapital)

1. relație socială de producție care presupune existența proprietății capitaliste asupra mijloacelor de producție și folosirea forței de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivității și rentabilității muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliștilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență.