Rezultate secundare (Nu;):
Ainu
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aïnou)
1. limba vorbită de vechile populaţii din arhipelagul nipon.
Gnu
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gnou)
1. antilopă africană de talie mare, brun-cenuşie, cu coarnele curbate înapoi.
Nuanţă
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. nuancer)
1. a reda nuanţele unei culori, unui ton etc.
2. (fig.) a exprima prin treceri subtile, gradate.
Nuanţă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nuance)
1. fiecare dintre varietăţile unei culori.
2. (fig.) diferenţă uşoară, imperceptibilă între aspecte, lucruri de acelaşi gen.
3. (muz.) gradul de intensitate al unui sunet.
4. caracter, notă particulară; conotaţie.
Nuanţat, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. nuancé)
1. cu varietăţi de tonuri, de culori.
2. (fig.) care prezintă variaţii marcate prin treceri subtile, gradate.
3. (despre stil, limbă) bogat în nuanţe; expresiv.
Nubeculă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nubécule, lat. nubecula)
Aalenian, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)
1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
Abac
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
Abaca
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)
1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
Abacă
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
Abacteriemic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
Abajur
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)
1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.
2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.