preavărsa

Parte de vorbire:  vb. tr., refl. (învechit)  
Etimologie: (prea + vărsa)

1. a (se) revărsa.
2. a (se) vărsa din abundență.

vărsăcios, -oasă

Parte de vorbire:  adj. (Transilv.)  
Etimologie: (vărsat + -os)

1. (despre oameni) care are urme de variolă pe față.
2. (var.) (reg.) vărsătos.

vărsământ

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. versement)

1. fiecare dintre plățile parțiale și eșalonate destinate rambursării unei sume sau stingerii unei datorii.
2. depunere a unei sume de bani la o instituție financiară.
3. plată a unei sume de bani; suma de bani plătită.

vărsătorie

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (vărsător + -ie)

1. turnătorie de metale.

vărsatul lujerilor de pin

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Sydowia polyspora
2. FR dépérissement des rameaux des pins
3. EN die-back of pine
4. DE Schwinden der Triebe der Kiefer
5. RU усыхaние ветвей сосны
6. HU fenyőhajtások kéregnekrózisa és ágelhalása; hajtáspusztulás

vărsătură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vărsa + -ătură)

1. faptul de a (se) vărsa; ceea ce a fost vărsat, vomitat.
2. loc unde se adună apă după o revărsare.

afluent

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affluent, lat. affluens)

1. apă curgătoare care se varsă într-un curs de apă mai mare.

antiemetic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. antiémétique)

1. (medicament, remediu) care previne, oprește sau liniștește vărsăturile; antivomitiv.

atrepsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. athrepsie)

1. tulburare gravă de nutriție, la sugari, datorată unui regim alimentar defectuos, manifestată prin slăbire pronunțată, vărsături, diaree etc.

autohton, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. autochtone, gr. autokhthon)

1. adj. (despre specii, populații) care s-a format și dezvoltat pe teritoriul unde trăiește în prezent: băștinaș, aborigen, indigen.
2. (psihiatr.; despre idei obsedante) care apare în conștiință ca o gândire generată spontan.
3. s. n. complex de straturi constituit din roci mai tinere, rămase pe locul lor, peste care au fost împinse din regiunile învecinate roci mai vechi.
4. zăcământ de cărbuni, format în locul de origine al plantelor din care provine.
5. râu având izvoarele în aceeași unitate morfologică, regiune climatică cu gura de vărsare.

aval 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aval)

1. în ~ = situat pe cursul inferior al unui râu, spre vărsare.

bară

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barre)

1. drug de metal (destinat prelucrării).
2. piesă de metal sau de lemn, în construcții sau în dispozitive tehnice pentru transmiterea eforturilor.
3. (fig.) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru.
4. fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive.
5. șut în stâlpul porții de fotbal.
6. barieră care desparte pe judecători de avocați și împricinați; locul de unde se pledează în fața justiției.
7. (herald.) figură diagonală care reunește unghiul stâng de sus al unui scut cu unghiul drept de jos.
8. linie verticală sau oblică, element de separare într-un text.
9. linie verticală care separă măsurile unui portativ.
10. ridicătură de metal liniară încrustată în tastiera unor instrumente cu coarde ciupite.
11. îngrămădire de aluviuni la gura de vărsare a unui râu într-un fluviu sau în mare.
12. mascaret.