acostare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (vb. acosta)
Etimologie: (vb. acosta)
1. acțiunea de a acosta.
2. acostat.
3. (mar.) manevră de apropiere și de oprire la țărm a unui vas.
4. fig. faptul de a opri pe cineva din drum, adresându-i-se în mod supărător.